Sunt între 3 și 4 milioane de români care lucrează în străinătate. Cam 3,5 milioane, potrivit statisticilor oficiale, dar nimeni nu poate spune cu precizie câți anume. Unii s-au dus de voie, alții de nevoie, pentru a putea să câștige o pâine, nu întotdeauna dintre cele mai albe. De bine de rău, ei trimit bani celor rămași acasă, banii respectivi fiind folosiți preponderent nu în consum, ci pentru a-și construi o casă sau a investi în afaceri.
Iași, Brașov și Vâlcea sunt județele de unde se pleacă definitiv cu cea mai rapidă viteză în ultimii 5 ani. Asta arată datele INS, care numără emigranții definitivi. Numărul ieșenilor care pleacă definitiv din România aproape că s-a triplat în ultimii 5 ani, în vreme ce în celelalte două județe, numărul emigranților e mai mult decât dublu. Creșterile au avut loc preponderent în 2017 și 2018.
În ultimii ani, circa 200.000 de români au părăsit România pentru a-și asigura confortul financiar, pentru a le oferi copiilor o perspectivă mai bună, sau pentru a strânge niște bani cu care apoi să își consolideze situația socială și economică în țara.
- De ce pleacă românii?
Aveți mai jos:
Datele utilizate provin dintr-o serie de studii și chestionare statistice publicate sub coordonarea unuia dintre cei mai buni specialiști în migrație din România, prof. dr. Monica Roman, din cadrul ASE.
Cine sunt cei care pleacă?
- Cei mai mulți dintre românii care trăiesc în străinătate (86,2%) au studii medii, în timp ce doar 12,4% au studii superioare. Aproape jumătate dintre românii cu studii superioare care au plecat din țara au preferat țări din afara Uniunii Europene (Canada sau Statele Unite ale Americii). Canada atrage cel mai intens românii bine pregătiți profesional (aproape 54% dintre cei care emigrează în Canada au studii universitare), urmată de Elveția (50% dintre cei care se îndreaptă spre Țara Cantoanelor au absolvit o facultate) și Regatul Unit al Marii Britanii (46%). La polul opus sunt Turcia, Italia și Spania, țări care au atras mai puțin imigranți români cu studii superioare. Cea mai mare pondere a medicilor emigranți e în UK. Inginerii preferă Canada și Germania, cadrele didactice pleacă majoritar în Franța, iar economiștii preferă Canada și SUA.
- Aproximativ unul din cinci români a emigrat deși avea un loc de muncă în România. Acest lucru indică și un înalt grad de insatisfacție cu privire la contraprestația obținută în schimbul muncii efectuate.
- Persoanele care se declară "fără religie" sau "atei" au cel mai mare venit, în timp ce cele mai mici venituri sunt obținute de emigranții neo-protestanți, urmați de cei ortodocși. Cu toate acestea, cei care trimit cel mai frecvent bani sunt tocmai aceștia din urmă. Pare surprinzător faptul că migranții cu cel mai mare venit, cei fără vreo afiliere religioasă, prezintă și cea mai redusă probabilitate privind remitențele. Pe măsură ce nivelul de educație scade, sumele trimise în țara cresc. Muncitorii români care lucrează în afara țării trimit mai mulți bani decât absolvenții de facultate. Cei mai mulți absolvenți de facultate care emigrează provin din București, Iași, Timiș, Cluj și Brașov. Opt din zece bucureșteni care pleacă din țara au studii superioare.
- Patru din 10 români nu trimit deloc bani în țara. La acest capitol stăm mai prost decât alte țări din regiune, unde ponderea non-remitenților este mai mică. "E drept, explică Monica Roman pentru HotNews.ro, aici e și o problemă de adâncime a migrației. În primul an de emigrație și în ultimul, în ideea că se reîntorc, ei nu mai trimit bani. În primul an pentru că e anul de acomodare și nu prea au de unde, iar în ultimul an pentru că preferă să se întoarcă ei înșiși cu banii strânși", explică statisticianul român.
Datele sunt obținute în urma interviurilor față în față, chestionarelor completate de emigranți și anchetelor statistice, toate efectuate pe eșantioane reprezentative, formate din mii de români stabiliți în afară țării.
”Fluxul acesta de bani (trimiși de românii care au plecat în străinătate - n.r.), informaţiile cuprinse în fluxul de bani conţin cel puţin sâmburii altor informaţii esenţiale. Vă dau un exemplu, fără să intru în detalii: îţi dai seama din repartiţia geografică a trimiterilor de bani din străinătate către România care este şi mişcarea în sens invers. Cam de unde au plecat cei mai mulţi români. Îţi mai dai seama, dacă te uiţi cu atenţie la cifre şi care este componenţa remiterilor. Adică au fost iniţial pentru a ajuta familiile din România. Cu timpul s-a constatat uitându-ne cu atenţie la aceste remiteri că oamenii au vrut să facă mici investiţii. Din patriotism local, din patriotism general, din nevoie, din aspiraţie”, a spus și Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la o conferință de specialitate.
”Analiza remitenţelor băneşti ale românilor din străinătate arată că unii au trimis bani în ţară pentru a începe activităţi de afaceri, iar acesta este un lucru foarte bun. Acelea chiar sunt investiţii, investiţii productive” a mai spus Isărescu.
7
7
