​România se vede nevoită să suporte corecții financiare de 80 de milioane de euro, din cauza unor nereguli la fondurile europene pentru agricultură și dezvoltarea satelor. Ministerul de Externe, care trebuia să depună contestație, a făcut acest demers prea târziu. Cazul a ajuns în justiția europeană, care a respins ca inadmisibilă acțiunea României privind anularea corecțiilor financiare. „Argumentaţia României se întemeiază pe o confuzie” - a constatat Tribunalul UE, referitor la acțiunea introdusă de agentul guvernamental al României, Radu Canțăr, subsecretar de stat în Ministerul de Externe (MAE). UPDATE. Ministerul de Externe spune că va contesta la Curtea de Justiție a UE decizia Tribunalului Uniunii Europene prin care i-a fost respinsă ca inadmisibilă contestația față de corecțile financiare aplicate de Comisia Europeană. „Potrivit art. 56 din statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, deciziile Tribunalului sunt susceptibile de recurs la CJUE, termenul pentru exercitarea căii de atac fiind de 2 luni de la notificarea lor, iar autoritățile române urmează să uziteze de acest drept, dat fiind faptul că, în cauză, Tribunalul UE nici nu a organizat o dezbatere orală a cauzei”, arată Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, într-o precizare transmisă HotNews.ro.

fonduri ueFoto: Pixabay

Decizia de marți a Tribunalului Uniunii Europene, de la Luxemburg, intrată în posesia HotNews.ro, arată că Ministerul Afacerilor Externe a întârziat peste termenul legal să facă o contestație prin care cerea anularea unei corecții financiare de 80 de milioane de euro, imputate României din cauza unor nereguli la fondurile europene din Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Concret, Comisia Europeană a decis, în 13 iunie 2018, să aplice României corecții financiare pentru o serie de nereguli la proiecte europene derulate prin programul de agricultură și dezvoltarea satelor.

Două luni, adică până pe 24 august, România avea termen să conteste corecțiile financiare, dar abia în 7 septembrie 2018, Guvernul Dăncilă, prin agentul guvernamental la Curtea de Justiție a UE, Radu Canțăr, a contestat corecții financiare de 80 de milioane de euro aplicate de Comisie.

Radu Canțăr, subsecretar de stat în MAE, a cerut Tribunalului UE, de la Luxemburg, anularea următoarelor corecții financiare:

- în ceea ce priveşte submăsura 1a, în integralitatea sa (suma de 13 184 846,61 euro, aferentă exerciţiilor financiare 2015 şi 2016);

- în ceea ce priveşte submăsurile 3a, 5a, 3b şi 4b, în integralitatea lor (suma de 45 532 000,96 euro, aferentă exerciţiilor 2014, 2015 şi 2016) şi, cu titlu subsidiar, în parte pentru perioada anterioară datei de 19 septembrie 2015 (suma de 21 315 857,50 euro);

În plus, oficialul MAE a cerut „obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată”.

Marți, 30 aprilie 2019, instanța europeană a respins cererea lui Canțăr ca inadmisibilă și a mai obligat și România să suporte cheltuielile de judecată, inclusiv pe cele ale Comisiei Europene. Astfel, țara se alege cu o pagubă de 80 de milioane de euro la fondurile europene care i se cuveneau.

Și dacă nu era de ajuns, în decizia sa, Tribunalul UE arată ridicolul acțiunii tardive a Ministerului Afacerilor Externe, introduse de subsecretarul de stat Radu Canțăr în 7 septembrie 2018 față de corecțiile aplicate de Comisia Europeană.

Mai întâi, Comisia a arătat că acţiunea României „a fost introdusă tardiv, la 7 septembrie 2018”, „întrucât decizia atacată a fost notificată Reprezentanţei Permanente a României la 14 iunie 2018, termenul de introducere a acţiunii a expirat la 24 august 2018”.

Întârzierea a fost constatată și de instanța UE.

„Termenul de introducere a acţiunii, inclusiv termenul pentru considerente de distanţă, a expirat la 24 august 2018 la miezul nopţii. Or, România nu a depus cererea introductivă decât la 7 septembrie 2018. Rezultă că acţiunea a fost în mod vădit introdusă după expirarea termenului prevăzut şi, prin urmare, este tardivă”, a arătat Tribunalul de la Luxemburg.

„România nu a dovedit şi nici măcar nu a invocat existenţa unei erori scuzabile sau a unui caz fortuit ori de forţă majoră, care ar permite Tribunalului să deroge de la termenul prescris în temeiul articolului 45 al doilea paragraf din Statutul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, aplicabil procedurii în faţa Tribunalului în temeiul articolului 53 din statutul menţionat. Rezultă din toate cele ce precedă că prezenta acţiune trebuie respinsă în totalitate ca inadmisibilă”, a concluzionat instanța europeană.

În acțiunea sa, agentul Guvernului Dăncilă, Radu Canțăr, a încercat să convingă judecătorul că termenul de contestare a corecției financiare trebuia să fie mai târziu de 24 august 2018.

Subsecretarul de stat din MAE credea că „momentul de la care începe să curgă termenul de introducere a acţiunii împotriva deciziei atacate, chiar dacă aceasta ar fi intrat deja în vigoare şi ar fi început să producă efecte în privinţa României, ar putea fi publicarea sa ulterioară în Jurnalul Oficial”.

Tribunalul UE arată că România, prin agentul guvernamental Radu Canțăr, face o confuzie.

„În această privinţă, trebuie arătat că argumentaţia României se întemeiază pe o confuzie între condiţiile de admisibilitate a unei acţiuni în anulare, menţionate la articolul 263 TFUE, şi cele privind valabilitatea actului atacat printr-o asemenea acţiune (a se vedea în acest sens Ordonanţa din 11 decembrie 2006, MMT/Comisia, T-392/05, nepublicată, EU:T:2006:382, punctul 33). Această argumentaţie nu este, aşadar, de natură să repună în discuţie pertinenţa notificării deciziei atacate ca moment de la care începe să curgă termenul de introducere a acţiunii”, se arată în decizia Tribunalului UE, consultată de HotNews.ro.

Corecțiile financiare sunt suportate de România, fie prin beneficiarii proiectelor cu nereguli, fie prin bugetul de stat.

Reamintim că încă din 20 iunie 2018, HotNews.ro a avertizat cu privire la corecțiile financiare aplicate de Comisia Europeană în proiectele de agricultură din România, pentru ca autoritățile să le conteste urgent în justiția europeană.

Nici dacă le contestau în termen, nu e neapărat sigur că autoritățile române ar fi obținut anularea corecțiilor financiare. Trebuie însă menționat că în trecut au fost cazuri când România a reușit să salveze sute de milioane de euro, prin anularea unor corecții finanicare.

De exemplu, în februarie 2017, judecătorii Tribunalului UE au decis anularea unor „amenzi” de 129 de milioane de euro aplicate României tot la fondurile pentru agricultură, în urma unei acțiuni în anulare făcute în 29 martie 2015 de către agentul guvernamental la Curtea de Justiție a UE de la vremea aceea, Răzvan Radu, demis de premierul Dăncilă în mai 2018.

În locul său, în 15 mai 2018, premierul Viorica Dăncilă l-a numit pe Costin-Radu Canțăr în funcția de subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, agent guvernamental la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Canțăr reprezintă statul român, ca un avocat, în fața Curții Europene de Justiție și trebuie să apere România când este dată în judecată. Tot el este cel care trebuie în plan intern să comunice cu CE și în țară cu autoritățile române pentru transpunerea reglementărilor europene în legislația națională, să nu ne sancționeze UE.

Radu Canțăr este fiul lui Mircea Canțăr, cunoscut drept un apropiat al PSD, care conduce un ziar din Craiova, Cuvântul Libertății, încă din perioada comunistă când se numea „Înainte”.

La acest ziar a lucrat și Lia Olguța Vasilescu, lider al PSD și fost ministru al Muncii. În ultimii ani, ziarul a fost abonat la contracte generoase de publicitate cu Primăria Craiova, condusă până în decembrie 2016 de Lia Olguţa Vasilescu, şi cu Consiliul Judeţean Dolj, condus de Ion Prioteasa, după cum a relatat ziarul Adevărul.

Noul agent guvernamental Radu Canțăr are și o altă origine relevantă în politică: el a fost membru al unei rețele socialiste europene, PES Activists, filiala Dolj. PES Activists România este o organizație condusă de Victor Negrescu, fostul ministru al Afacerilor Europene, care l-a adus pe Canțăr în MAE. Negrescu a demisionat din Guvern, în 2018, dar Canțăr a rămas în funcție, lucrând mai departe cu noul ministru delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba.

  • UPDATE MAE român spune că a fost nedreptățit de Tribunalul UE

Într-o precizare transmisă HotNews.ro de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene spune că a fost nedreptățit de Tribunalul UE, care „nici nu a organizat o dezbatere orală”, și că va contesta decizia acestei instanțe la Curtea de Justiție a UE.

Redăm mai jos poziția Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene:

Sub aspect juridic, Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene consideră că cererea introductivă a respectat normele de drept procesual ale UE, în contextul în care Decizia 2018/873 a fost notificată României la data de 14.06.2018 și publicată în JOUE la data de 15.06.2018, iar textul notificat era incomplet, aspect recunoscut chiar de Tribunalul UE la punctele 50, 53 si 55 din Ordonanța de respingere din data de 30 aprilie 2019.

În acest sens apreciem că, odată cu publicarea, a fost exclusă teza din Tratat referitoare la notificarea actului, astfel încât termenul de 2 luni pentru introducerea acțiunii în anulare, care face obiectul cauzei T-530/18, a început să curgă de la data publicării Deciziei 2018/873 în JOUE (15.06.2018), la care se adaugă cele 14 zile prevăzute de articolul 59 din Regulamentul de procedură al Tribunalului. Termenului astfel calculat i se adaugă 10 zile – termen invariabil pentru considerente de distanță, prevăzut de articolul 60 din acelasi Regulament.

În concluzie, din analiza efectuată la nivelul Agentului Guvernamental pentru CJUE rezultă că acțiunea în anulare formulată de România la data de 07.09.2018 a fost introdusă cu respectarea termenelor. Acest aspect urmează a fi supus atentiei CJUE prin recursul ce va fi formulat în cauză.

Potrivit art. 56 din statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, deciziile Tribunalului sunt susceptibile de recurs la CJUE, termenul pentru exercitarea căii de atac fiind de 2 luni de la notificarea lor, iar autoritățile române urmează să uziteze de acest drept, dat fiind faptul că, în cauză, Tribunalul UE nici nu a organizat o dezbatere orală a cauzei.

Citește și: