La aproape un deceniu de la criza financiară din 2009, în majoritatea ţărilor din Zona Euro datoria publică depăşeşte plafonul impus prin Pactul de Stabilitate şi Creştere, potrivit datelor Comisiei Europene pentru 2018. Grecia, Italia, Portugalia şi Cipru prezintă cea mai mare datorie publică raportată la PIB. Concret, datoria publică a Greciei şi a Italiei a înregistrat o creştere semnificativă în 2018 faţă de 2017, scrie Kathimerini, citat de Rador.
Sub analiză atentă se află Italia. Datoria publică a celei de-a treia economii ca mărime din Zona Euro s-a situat la niveluri mai ridicate decât previziunile Comisiei Europene din cauza recesiunii tehnice înregistrate în a doua jumătate a anului 2018. Disputa purtată luni întregi între Roma şi Bruxelles asupra bugetului a zdruncinat încrederea în economie şi, prin extensie, în privinţa perspectivelor de dezvoltare. Datoria Italiei a crescut, în final, la 132,2% din PIB, de la 131,4% cât a fost în 2017, în timp ce Comisia Europeană prognozase o scădere până la 131,1% din PIB. Este de aşteptat ca problemele să continue în 2019.
Roma a revizuit în sens descendent previziunile de creştere, limitând astfel şi aşteptările cu privire la scăderea datoriei publice italiene. O creştere a datoriei publice ca raport din PIB a fost înregistrată şi de Cipru, cu o datorie de 102,5% din PIB anul trecut în loc de 95,8% în 2017. Pe de altă parte, Portugalia şi Belgia au înregistrat o reducere a datoriei lor. Portugalia - un stat membru care, împreună cu Grecia, Irlanda şi Cipru, s-a aflat sub supravegherea strictă a creditorilor de la Bruxelles şi Washington, a reuşit să-şi reducă datoria publică la 121,5% din PIB de la 124,8 % în 2017. În acelaşi timp, Belgia şi-a redus datoria la 102% din PIB anul trecut de la 103,4% în urmă cu un an.
Potrivit Comisiei Europene, în 11 din cele 19 state membre ale Zonei Euro datoria publică depăşeşte 60% din PIB, înregistrându-se o creştere în comparaţie cu un deceniu în urmă.
Datoria publică din Zona Euro s-a situat anul trecut, în medie, la 85,1% din PIB de la 87,1% cât a fost în 2017, dar continuă să fie mult mai mare decât 79,2% cât era în 2009. În Franţa, a doua economie a Zonei Euro, datoria publică a rămas stabilă, la 98,4% din PIB în 2018, deficitul bugetar scăzând la 2,5% din PIB de la 2,8%. Mai multe guverne de la periferia Zonei Euro au primit în urmă cu zece ani sprijin financiar pentru băncile lor şi au fost forţate să se împrumute de pe pieţe sau de la partenerii lor, în cooperare cu Fondul Monetar Internaţional, pentru a-şi finanţa bugetele de stat. În urmă cu zece ani, şi mai ales după izbucnirea crizei financiare din 2008, Occidentul a trebuit să lupte împotriva celei mai mari recesiuni din perioada postbelică. Apoi, Banca Centrală Europeană (BCE) împreună cu alte bănci centrale au redus costul de împrumut la minime istorice, îndemând guvernele să-şi rostogolească datoria sau să emită noi obligaţiuni la un cost de împrumut mai mic.
Germanii se apropie de îndeplinirea ţintei de datorie
La un pas de reducerea datoriei publice până la plafonul de 60% din PIB se află Germania, ceea ce reflectă o imagine bugetară solidă pe baza normelor UE. Datoria publică a Germaniei a scăzut anul trecut până la 60,9%, de la 64,5% în 2017. În acelaşi timp, Berlinul a obţinut un excedent bugetar mai mare, de 1,7% din PIB faţă de 1% în 2017.
De asemenea, Irlanda a înregistrat o scădere a datoriei publice. Aceasta s-a situat anul trecut, la 64,8% din PIB, de la 68,5% în 2017.
Datoria publică cea mai scăzută din Zona Euro se înregistrează în Estonia, unde se ridică la doar 8,4% din PIB, în timp ce datoria publică a Luxemburgului este de 21,4%. În Spania însă, datoria publică a fost de 97,1% din PIB anul trecut, continuând să se situeze la niveluri ridicate, deşi a scăzut constant de la 100,4% cât a înregistrat în 2014.
Potrivit datelor publicate ieri de Comisia Europeană, deficitul bugetar al Zonei Euro a scăzut anul trecut la 0,5% din PIB, de la 1% în 2017, Germania contribuind puternic la această scădere.
