Probabil până recent nu te gândeai prea mult la faptul că partidele politice primesc bani publici pentru funcționare. Dar în ultimii doi ani subvențiile au devenit un subiect mai interesant, din cauza creșterii semnificative a valorii fondurilor care au fost alocate. În plus, PSD este prins într-un scandal public în condițiile în care trezorierul partidului, Mircea Drăghici ar fi vândut o mașină Mercedes Benz valorând 324.800 lei unei rude și a încasat banii doar un an mai târziu. Mai mult, Drăghici ar fi folosit 380.000 EURO pentru a-și cumpăra mascat o casă, tot din banii partidului.
Este firesc ca partidele politice să primească bani de la stat ca urmare a voturilor obținute în alegeri. În unele țări, primesc bani și dacă nu au trecut pragul parlamentar, dar au luat, spre exemplu, mai mult de 1% din voturi. În România, suma primită de acestea se împarte 75% în funcție de voturile primite la alegerile parlamentare și 25% pentru cele de la alegerile locale, cu condiția să fi obținut 50 de mandate pentru consiliile județene sau pentru Consiliul General al Municipiului București.
Până în 2018, sumele alocate se calculau în funcție de veniturile la buget. Astfel, totalul putea fi de maximum 0.04% din bugetul național. Anul trecut, Mircea Drăghici a inițiat un proiect de lege pentru modificarea Legii 334/2006, prin care a introdus un amendament conform căruia valoarea minimă ar fi fost de minim 0.02% din buget. Pe parcursul legislativ din Senat, amendamentul s-a schimbat astfel încât valoarea a ajuns să fie cuprinsă între 0.01% și 0.04% din PIB, care este mult mai mare decât bugetul. Pentru 2019, PIB-ul este estimat la 1.022 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că sumele pentru partide ar putea fi cuprinse între 100 și 400 de milioane de lei.
Astfel, suma a ajuns la 170 de milioane de lei. Comparativ, acum 10 ani, valoarea totală a subvențiilor era de 7-8 milioane de lei. Prin legea bugetului, suma pentru 2019 s-a limitat la 269 de milioane lei. Deși sumele au crescut semnificativ, de aproape 30 de ori, regulile pentru raportare sunt aceleași.
Un aspect interesant este faptul că nu este foarte clar ce se întâmplă cu fondurile rămase la finalul anului. Legea nu obligă partidele să cheltuie toți banii, astfel că îi pot strânge și îi pot folosi în ani electorali. Ceea ce ar crea o inegalitate între partidele care primesc bani și cele care nu au acces la aceste fonduri. Mai mult, la aceste alegeri europarlamentare, partidele pot folosi banii din subvenții și pentru campania electorală, ceea ce le conferă o sursă de bani sigură pentru luna dinaintea alegerilor, dar și pentru perioada de pre-campanie, când deja străzile sunt pline de bannere și alte materiale electorale.
Ar trebui sau nu ar trebui să dea partidele banii înapoi? Este mai degrabă o întrebare de filozofie, pentru că nu există neapărat standarde internaționale în domeniul acesta. Dar cu siguranță, dacă vorbim despre sume așa de mari precum în România, clar trebuie să includem niște limite, pentru că altfel riscăm ca partidele să devină niște entități finanțate integral de la stat, care nu mai au niciun fel de voință să interacționeze cu publicul, pentru a strânge bani. Undeva trebuie să tragem linia, fie că este la finalul fiecărui an, fie la finalul unui ciclu electoral de patru ani. Dacă ne uităm la alte modele, cultele trebuie să înapoieze banii pe care nu îi pot justifica până la 31 decembrie, în fiecare an. În administrația locală, creditele bugetare necheltuite se anulează, iar excedentul se raportează pentru anul viitor, când poate fi cheltuit în condiții clare. În acest context, partidele politice par a fi avantajate în raport cu alte entități. Dar la urma urmei, vorbim tot despre bani publici.
Membri PSD au afirmat că procurorii nu au de ce să investigheze ce face partidul cu banii. Adică logica este: am primit banii, treaba noastră ce facem cu ei. Dar dacă ar face la fel și primăriile sau consiliile județene? Vorbim tot despre bani publici, care trebuie supuși unor reguli de transparență. Banii partidelor, proveniți din subvenții nu sunt bani privați. Nu sunt donații și nici cotizații. Așadar, procurorii au tot dreptul să se uite la modul în care se cheltuie banii și dacă un membru al unui partid își cumpăra casă din ei. Evident, instituțiile care fac controale sunt Autoritatea Electorală Permanentă și Curtea de Conturi, dar dacă există indicii că s-au comis infracțiuni, procurorii trebuie să investigheze.
Ce este totuși fascinant este că partidul a făcut un zid în jurul lui Mircea Drăghici. Iar Codrin Ștefănescu a fost una dintre cele mai puternice voci, ca de obicei, urlând despre abuzuri și bocancii justiției. Poate că liderii partidului ar fi trebuit să fie mai deranjați de faptul că trezorierul partidului este acuzat că ar fi luat bani de la partid să își cumpere casă de un milion de euro. Dacă administratorul blocului fura toți banii de întreținere și fugea în Madagascar, ar fi fost probabil mai supărați. Dar poate această acțiune denotă, de fapt, atitudinea generală a conducerii PSD, iar posibilul furt al unor bani publici nu este neapărat ceva deranjant.
Citeste intreg articolul si comenteaza peContributors.ro
