​Meningita este numită chiar de către medici "boala contra timp", din cauză că poate ucide în doar câteva ore, iar primele simptome sunt de obicei banale - o simplă durere de cap, nasul curge ușor sau apar vărsături. Mai mult, adolescenții, una dintre cele mai expuse categorii, ignoră adesea aceste simptome. Așa se face că prezentarea la medic vine de multe ori după câteva ore pierdute, ceea ce în cazul meningitei poate însemna prea târziu, a explicat, pentru HotNews.ro, Gindrovel Dumitra, medic de familie și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei. El atrage atenția că singura modalitate cu adevărat eficientă de prevenire a bolii este vaccinarea, însă doar unul dintre cele două vaccinuri se găsește în România - din păcate, doar cel care previne 35% - 40% dintre meningitele cauzate de meningococ. Vaccinul care previne 60% dintre aceste tipuri de meningite nu se găsește în țara noastră. Medicii recomandă efectuarea ambelor vaccinuri, pentru protecție împotriva cât mai multor serotipuri de meningococ ce pot provoca apariția meningitei.

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Meningita poate fi prevenită doar prin vaccinare

Meningita poate să fie bacteriană sau virală. Cea bacteriană poate să fie produsă de meningococ, de pneumococ, de haemophilus influenzae, potrivit medicului Gindrovel Dumitra.

Forma fulminantă, care a ucis ieri o adolescentă de 18 ani în doar câteva ore, este cauzată de meningococ.

Singura și cea mai bună metodă de a opri apariția acestei boli o reprezintă vaccinarea, subliniază medicul Gindrovel Dumitra.

"În cadrul serogrupurilor de meningococ, cea care dă cel mai frecvent astfel de situații este fie C, fie B - serogrupul C sau B. Cea mai frecventă în România este cea cauzată de serogrupul tip B", explică medicul.

Din România lipsește, însă, tocmai vaccinul care previna meningita meningococică cauzată de serogrupul tip B.

  • Vaccinul care previne 60% dintre meningitele produse de meningococ nu este disponibil în România

Gindrovel Dumitra spune că "în acest moment este disponibil în România un singur tip de vaccin dintre cele două care ar trebui să fie, și aici vorbim despre vaccinul meningococic conjugat tetravalent, care acoperă serogrupurile A, C, W și Y, care sunt responsabile cam de 35%-40% dintre meningitele produse de meningococ în România."

Medicul atrage atenția că "aproximativ 60% dintre meningite sunt produse de serogrupul B, pentru care există un vaccin meningococic conjugat la nivel european, dar care încă nu este disponibil în România, din cauza interesului companiei producătoare de a-l aduce, în condițiile pe care le știm foarte bine că întâmpinăm probleme vizavi de înregistrare și de preț, și din cauza elementelor birocratice."

Medicul Gindrovel Dumitra

"În acest moment avem disponibil, din toamna trecută, vaccinul tetravalent, dar nu îl avem pe cel de tip B, care este responsabil de 60% dintre meningitele produse de meningococ. El este disponibil îi UE, este disponibil la nivel european, dar el încă nu are preț și nu este comercializat în România. Poate fi comandat din afara țării", precizează medicul.

Vaccinul meningococic figurează pe lista vaccinurilor opționale recomandate de Ministerul Sănătății. Nu se află pe lista vaccinurilor oferite gratuit în cabinetele medicilor, însă Ministerul Sănătății le recomandă părinților să îl cumpere și să îl administreze copiilor.

Vaccinul pneumococic a fost introdus, în 2017, în calendarul național de vaccinare - vaccinuri asigurate gratuit în cabinetele medicilor de familie.

  • "Boala contra timp". De ce se ajunge prea târziu la medic

Medicii îi spun meningitei "boala contra timp", pentru că majoritatea pacienților ajung la cabinetul medical sau la spital la ore bune după debutul primelor simptome. În cazul meningitei, câteva ore pierdute poate însemna, de multe ori, prea târziu.

"Care este caracteristica? Noi îi spunem meningitei "boala contra timp". Pentru că, din momentul în care apar primele simptome, care sunt de obicei nespecifice - te doare capul - o cefalee banală, sau o rinoree - curge nasul ușor, fie că apare vărsătură, care pare, de multe ori, cauzată de o afecțiune digestivă. Primele simptome sunt, de obicei, banale. Și, pentru că sunt banale și discutăm despre această grupă de vârstă a adolescenților, ei ignoră aceste simptome. Prezentarea la medic se face, de obicei, târziu, ceea ce înseamnă câteva ore pierdute. În schimb, ca și în cazul fetiței de ieri, de la debutul simptomelor până la apariția semnelor specifice meningitei - adică reacția meningeală pe care noi o depistăm în cadrul cabinetului sau diverse alte semne neurologice - este o perioadă foarte scurtă de timp. Din păcate, evoluția este extrem de rapidă și i se spune "boala contra timp". Iar administrarea antibioticului când deja s-au produs leziunile la nivelul sistemului nervos central nu aș putea să spun că nu mai are niciun efect, pentru că mai are un efect, dar poate fi prea târziu", spune medicul Gindrovel Dumitra.

Vaccin

"Evoluția este fulminantă.Nu ai semne evidente care să te conducă de la început la concluzia că este meningită cu meningococ. Este extrem de rară, numărul de cazuri este destul de redus, și atunci nici nu te gândești la așa ceva. Noi înșine suntem induși în eroare, ca medici. De abia atunci când apar reacțiile meningeale, simptomele specifice afectării meningelui, respectiv encefalita, de abia în acel moment începi să te gândești că ar putea să fie meningită meningococică, dar este foarte târziu", adaugă el.

"Din acest motiv, acest tip de meningită pentru copiii noștri, singura metodă și cea mai bună metodă pentru a o opri o reprezintă vaccinarea", subliniază Gindrovel Dumitra.

Potrivit datelor raportate de Centrul Național de Control al Bolilor Transmisibile, în anul 2017 au fost înregistrate 63 de cazuri de meningită meningococică, din care 13 persoane au decedat (cea mai recentă centralizare de care dispun autoritățile - n.red.).

  • Țările europene și Statele Unite vaccinează adolescenții împotriva meningitei

Există două vârfuri de incidență pentru meningitele meningococice: copiii până în 4 ani, pe de o parte, iar al doilea vârf de incidență îl reprezintă adolescenții, în condițiile în care meningococul trăiește la nivel nazal și faringian, explică medicul Gindrovel Dumitra. "Ei se sărută frecvent, fumatul reprezintă un alt factor asociat. În SUA și în țările europene unde incidența meningitei este destul de mare la această grupă se vârstă, se practică vaccinarea la vârsta adolescenței."

Vaccinul se poate administra și bebelușilor, încă din primele luni de viață. "Eu recomand prima doză la 2-3 luni", spune Gindrovel Dumitra.

Pentru copiii care încep schema de vaccinare, se recomandă 3 doze: una la 3 luni, una la 5 luni și una la un an.

Cei care încep între 6 și 12 luni au nevoie de o doză după vârsta de 6 luni și încă una după vârsta de un an.

"Iar pentru meningocociul de tip B, iarăsi este foarte importantă vârsta la care începi: dacă începi sub un an, schema cu 3 doze. După vârsta de un an sunt necesare două doze", potrivit medicului.

"Pe lângă faptul că există două tipuri de vaccin, mai există și o altă clasificare: vaccinurile polizaharidice și vaccinurile conjugate. Vaccinurile polizaharidice au fost folosite de multă vreme în România, fie pentru C simplu, fie pentru A simplu, fie pentru A+C. Numai că cele polizaharidice asigură o protecție limitată în timp, nu dezvoltă memoria imună. Din acest motiv, cel polizaharidic trebuie repetat o dată la 5 ani, pentru toate variantele", spune Gindrovel Dumitra.

"În schimb, pentru cel conjugat, pentru B încă nu știm în acest moment dacă este nevoie de un rapel, la o anumită vârstă, iar pentru tetravalent, știm că la 5 ani - pentru că el este comercializat de 5 ani - știm că la 5 ani încă avem titlu protector. Ce se va întâmpla după 5 ani nu știm în acest moment", mai precizează el.

  • "Fără vaccin, ajungi în situația să apara boala și să nu mai ai ce să faci"

Soluția ideală ar fi introducerea vaccinului meningococic în programul național de vaccinare, însă medicul Gindrovel Dumitra amintește că "am introdus pneumococicul în programul național cu mare greutate, din cauza finanțării, în primul rând. Teoretic, meningitele pneumococice sunt mult mai frecvente decât cele meningococice, dar nu sunt atât de rapid evolutive. Cu toate acestea, povara bolii pneumococice - pentru că aici intră, pe lângă meningite, și septicemiile, otitele, pneumoniile și așa mai departe - determină ca la nivel de factor de sănătate publică să se ia în discuție introducerea vaccinului în programul național. Ceea ce, pentru meningococ, conform datelor pe care le avem în acest moment, nu se justifică în programul național. Dar este înalt recomandat ca oricare copil al cărui părinte decide să îl vaccineze să îi facă și aceste vaccinuri."

"Fără vaccin, ajungi în situația să apara boala și să nu mai ai ce să faci", este concluzia lui Gindrovel Dumitra.

Citește și: