Financial Times: Alegerile parlamentare din UE: sondajele pentru fiecare țară în parte ● Băncile folosesc inteligența artificială pentru a-i prinde pe traderii necinstiți înainte ca ei să acționeze ● Les Echos: Summitul franco-chinez: mega-contract pentru Airbus ● Studenții străini: Franța pierde teren ● USA Today: Analiză: După apariţia raportului Mueller nimic nu s-a terminat. Dar pentru Trump, totul se schimb ● EUObserver: Preşedinţia României spulberă poziţia UE cu privire la Ierusalim ● Lectură plăcută!

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Financial Times: Alegerile parlamentare din UE: sondajele pentru fiecare țară în parte

Cetățenii UE vor alege un nou Parlament European între 23 și 26 mai. Alegătorii din fiecare dintre țările blocului aleg deputați din partidele lor naționale, care apoi formează grupuri paneuropene grupate pe linii ideologice. Odată cu Brexitul, numărul parlamentarilor europeni va scădea de la 751 la 705.

Sondajele sugerează că Partidul Popular European de centru-dreapta și social democrații de centru-stânga vor avea probabil cele mai mari grupuri parlamentare, dar își vor pierde majoritatea pentru prima dată. Grupul euroscepticilor de dreapta par să aibă cele mai mari câștiguri, fiind în măsură să poată perturba funcționarea UE.

Proiecția FT este actualizată în mod continuu pe baza unor sondaje din întreaga Europă, extrase din PollofPolls.eu. Săptămâna trecută, au avut loc 8 noi sondaje în Austria, Croația, Franța, Olanda, Polonia și Slovenia.

Mai jos, sondajele pe România:

La nivel european, situația ar putea arăta ca mai jos:

Alte articole din FT:

  • Băncile folosesc inteligența artificială pentru a-i prinde pe traderii necinstiți înainte ca ei să acționeze

Imaginați-vă că ați putea opri un trader care vrea să vă fure înainte ca acesta să provoace paguba, pe când intenția era doar un gând provocat fie de divorțul scump al nevestei, de o pierdere la jocurile de noroc sau o mare decepție în viață.

Imaginați-vă că, în loc să trimiți 10.000 de e-mailuri pe zi cu subiectul "frauda", echipele de conformitate ar putea detecta în timp real modificările vocii sau alte ticuri subtile care arată că comportamentul unui tarder se schimbă.

Într-o lume în care o companie japoneză a lansat camere de inteligență artificială care sunt proiectate să prezică furtul de confecții înainte de a se întâmpla, nu este atât de greu să bănuim că cele mai mari bănci din lume vor să ridice și mai sus ștacheta.

Băncile au realizat deja în ultimii ani salturi importante în supravegherea traderilor, incluzând aici instrumente de monitorizare care caută expresii și cuvinte cheie evidente precum și altele mai puțin evidente, cum ar fi "să mutăm această discuție în offline".

Băncile au stabilit deja limite mai stricte în ceea ce privește activitățile traderilor, făcând mai dificil pentru oricine să facă astfel de pariuri enorme care au dus la pierderi excepționale de până la 6 miliarde de dolari (în scandalul "Whale of London" al JPMorgan). În ultimul deceniu, pierderile și amenzile date primelor 13 bănci globale se ridică la peste 10 miliarde de dolari, potrivit furnizorului de servicii de analiză Corlytics.

Acum, eforturile băncilor intră într-o nouă eră, alimentată de AI. "Am deschis porțile pentru ceea ce este posibil", spune Marc Andrews, vicepreședinte al diviziei IBM Watson Financial Services, care dispune de instrumente care fac totul, de la monitorizarea tonului utilizat în conversații, la utilizarea modificărilor de scoring pentru a anticipa care trader e susceptibil să devină necinstit.

Aproximativ douăsprezece bănci dispun deja de software-ul Watson, software-ul IBM, pe care îl utilizează pentru a monitoriza comunicațiile de zi cu zi. "Ne uităm la e-mailurile lor și identificăm modelele lor de comunicare, tonul din discuții sau orice amănunt care ne-ar oferi mai multe date decât cele pe care deja le știm", spune Andrews.

Erkin Adylov, a cărui companie Behavox furnizează, de asemenea, instrumente de supraveghere băncară, descrie un caz în care o bancă primea 450.000 de alerte pe lună pentru "lucruri stupide", cum ar fi un trader cerându-i soției o favoare. "După ce am intrat cu AI, am redus numărul alertelor cu 95%", adaugă el.

Compania de tehnologie a dezvoltat separat instrumente care ar permite ca și alte informații să fie integrate în sistemul lor de supraveghere a traderilor. O condamnare în instanță sau o decontare consistentă a divorțului ar putea fi folosită ca un steag roșu de avertizare. "Am avut multe discuții despre acest lucru, dar nici una nu a fost finalizată”, spune Andrews.

"Multe dintre aceste firme sunt în această etapă experimentală. . . încercând să își dea seama în care dintre aceste tehnici merită să investească ".

Costurile de sub 10 milioane de dolari pentru sistemele de detectare a fraudelor sunt mici în comparație cu pierderile de miliarde de dolari pe care băncile le-ar putea avea, dar domnul Andrews spune că băncile sunt încă "sensibile la preț" și sunt prudente cu banii.

El crede că acest lucru se datorează parțial faptului că în ultimii ani nu s-au înregistrat cazuri mari de tranzacții frauduloase și că autoritățile de reglementare se concentrează în prezent mai mult pe cerințe precum "cunoașteți clientul" și practicile împotriva spălării banilor.

Șeful unei mari bănci americane de investiții spune că, în timp ce tranzacțiile frauduloase sunt mai puține decât în urmă cu un deceniu, ele nu au dispărut și nu vor dispărea niciodată".

  • Les Echos: Summitul franco-chinez: mega-contract pentru Airbus

​Cu ocazia vizitei președintelui Xi Jinping în Paris, Franța și China au anunțat semnarea mai multor contracte importante. Cel mai spectaculos este o comandă de 300 aeronave Airbus (în loc de 180 despre câte se vorbea până acum), evaluate în jurul valorii de 30 de miliarde de euro.

Cei doi lideri au anunțat semnarea a paisprezece acordurile, inclusiv pentru construcția a 10 nave container. EDF va construi și opera în China două firmele eoliene. În sectorul agroalimentar, după carnea de vită, China a fost de acord să ridice embargo-ul și asupra celei de pasăre provenită din Franța.

Mai multe acorduri de cooperare au fost, de asemenea, reafirmate în domeniile nuclear și spațial. În plus, fondul suveran de investiții chinez a semnat constituția un nou vehicul de investiții cu Eurazeo și BNP. Această alianță ar trebui să permită să mobilizeze între 1 și 1,5 miliarde de euro destinați investițiilor.

  • Studenții străini: Franța pierde teren

Trebuie să câștigăm lupta cu concurența internațională ", a spus Edouard Philippe în noiembrie, anunțând strategia pentru atrage cât mai mulți studenți străini Franța. Nu va fi prea ușor, , judecând după studiu anual realizat de Campusul Franța, consultat de "Les Echos".

"Atractivitatea Franței este slabă, se arată în concluziile studiului. "Mobilitatea Erasmus este în scădere" în Franța, spune Béatrice Khaiat, directorul executiv al Campus France.

Cifrele consolidate din studiu, care datează din 2016, sunt semnificative : Franța a primit "mai puțini studenți - cu 4%- ca parte a programului Erasmus + în 2016 față de ​​2011 în timp ce tot alte țări europene progresează ". Hexagonul rămâne totuși a patra țară gazdă pentru Mobilitatea Erasmus.

Această lipsă de atractivitate ar putea face ca Franța să coboare de pe locul al patrulea până pe locul 6 sau chiar 7 la sfârșitul anului 2019, când se vor publica noile date de către Campus France.

Este "foarte probabil ca Hexagonul să fie depășit de Germania, Rusia și Canada. În 2016, Franța a primit 245 000 de studenți străini, față de 244.000 în Germania, 243.000 in Rusia și 189.000 în Canada. Germania a anunțat, în vara anului 2018, că și-a atins șinta de 350.000, în timp ce Canada intenționează să primească 495.000 de studenți, iar Rusia vorbește o creștere de 47% între 2011 și 2016.

Franța, între timp, și-a fixat ca obiectiv 500.000 de studenți străini în 2027, față de 324.000 de astăzi. "Creșterea numărului de studenți în Franța a progresat mai lent decât media mondială din timpul ultimilor cinci ani (+ 19% față de + 28%) ", scrie Campus France, care regretă că "prea puțini studenți din țările emergente " aleg să vină la studii în Franța.

  • USA TODAY: Analiză: După apariţia raportului Mueller nimic nu s-a terminat. Dar pentru Trump, totul se schimb

Duminică dimineaţa, consilierul special Robert Mueller, a cărui anchetă a marcat în bună parte prima jumătate a mandatului preşedinţiei lui Trump, a fost văzut în faţa Casei Albe în timp ce traversa împreună cu soţia Piaţa Lafayette, îndreptându-se spre Catedrala Episcopală Sf, Ion.

Fostul director al FBI părea, în sfârşit, relaxat.

Nu tocmai la fel a fost şi impactul pe care îndelung aşteptatul şi confidenţialul său raport l-a avut şi asupra celorlalţi oficiali de la Washington. În înmiresmata duminică de primăvară, în timp ce procurorul general William Barr prezenta în faţa Congresului "principalele concluzii" ale raportului, republicanii l-au declarat răzbunat pe preşedinte, iar unii democraţi s-au trezit că dau înapoi.

Mai exact, nu a fost prezentat decât un sumar al raportului Mueller, dar niciuna dintre probele sale concludente. Mai mult, anchetele federale şi de stat cu privire la firmele de afaceri ale preşedintelui, la fundaţiile sale umanitare, la banii cu care a cumpărat tăcerea în cursul campaniei electorale, precum şi cele cu privire la comitetul care a organizat instalarea sa continuă şi ar putea crea pe parcurs probleme juridice.

Chiar şi aşa, raportul lui Mueller, căruia i-au trebuit aproape doi ani ca să fie finalizat, a schimbat peisajul politic.

"Ancheta nu a concluzionat că membri ai campaniei electorale a lui Trump au conspirat sau ar fi coordonat împreună cu guvernul rus demersuri vizând amestecul acestuia în activităţi electorale", a concluzionat raportul lui Mueller, potrivit declaraţiilor lui Barr. Dar un consilier special a spus că el nu a ajuns la vreo concluzie cu privire la obstrucţionarea justiţiei: "Deşi acest raport nu conchide că preşedintele a comis vreun delict, el nici nu-l exonerează".

Mueller i-a prezentat această problemă procurorului general. După ce s-a consultat şi cu alţi oficiali ai Departamentului Justiţiei, Barr a spus că a ajuns la concluzia că ancheta consilierului special a fost insuficientă "pentru a stabili dacă preşedintele a comis fapte legate de obstrucţionarea justiţiei".

"Exonerarea a fost completă şi totală", le-a spus Trump jurnaliştilor chiar înainte de a se urca la bordul avionul pezidenţial Air Force One pentru a se întoarce la Washington din staţiunea sa Mar-a-Lago, din Florida. "Niciun amestec, nicio obstrucţionare".

De fapt, s-ar putea ca asta să nu susţină prea elocvent a comportamentului preşedintelui. Dar înseamnă că Mueller nu a acuzat nicio persoană pe nume Trump, nici pe preşedinte şi nici pe vreunul din copiii săi. El nu i-a acuzat pe Trump sau pe vreunul dintre asociaţii săi că ar fi conspirat cu Moscova pentru ca ea să se amestece în alegerile din 2016 - problema care s-a aflat în centrul misiunii lui Mueller. Iar şeful său, procurorul general, a conchis că preşedintele nu trebuie pus sub acuzare pentru obstrucţionare.

Asta a pus în umbră acuzaţiile, presupusele înţelegeri şi răspunderile pe care Mueller le stabilise în cea mai mare demascare a ilegalităţilor comise de un preşedinte începând de la Watergate. Printre cei care au fost acuzaţi sau s-au recunoscut vinovaţi se numără nişte oameni care s-au aflat în serviciul lui Trump, cum ar fi preşedintele campaniei electorale, adjunctul acestuia, consilierul pentru probleme vizând securitatea naţională, un vechi consilier politic şi avocatul său personal. Consilierul special a arătat că ruşii s-au amestecat în alegeri pentru a-l ajuta pe Trump şi că echipa lui Trump a fost dispusă să primească ajutor din partea lor. Câţiva dintre consilierii său au fost acuzaţi că au minţit în privinţa faptelor lor.

Dar lumea politică şi preşedintele însuşi îşi concentrează atenţia asupra altor eventuale fapte grave, legate de amestec şi obstrucţie. Sunt două acuzaţii pe care Mueller nu le-a făcut.

Concluziile raportului fac mai puţin probabil ca democraţii din Congres să încerce să îl demită pe preşedinte. Preşedinta Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a declarat că nu e de acord să se aibă în vedere articolele vizând demiterea - o cauză susţinută de câţiva dintre cei mai vajnici corifei ai partidului - decât dacă sprijinul pentru un asemenea pas grav ar fi "zdrobitor şi ar veni din partea ambelor partide".

Ar fi astfel necesar ca unii dintre alegătorii lui Trump să fie convinşi că demiterea e justificată or, asta ar fi posibil doar în cazul în care Camera Reprezentanţilor, controlată de democraţi, l-ar demite pe Trump şi dacă la fel ar face şi Senatul, controlat de republicani.

Nu sunt semne că ar exista vreo bombă îndeajuns de puternică pentru aşa ceva.

"Cazul este închis", a spus într-o declaraţie liderul minorităţii republicane din Camera Reprezentanţilor, Kevin McCarthy, un deputat din California, iar GOP (Grand Old Party, "numele popular al Partidului Rpublican, n. red.) e pe cale să-i pună cruce. "E timpul să mergem mai departe şi să ne ocupăm de binele naţiunii".

Preşedintele şi-a început ziua printr-un mesaj pe Twitter deosebit de senin: "Bună dimineaţa, o zi minunată vă doresc!", a scris el. Câteva ore mai târziu, el s-a declarat o victimă. "E o ruşine că ţara noastră a trebuit să treacă prin aşa ceva", le-a spus el reporterilor. "Ca să fiu cinstit, e o ruşine că preşedintele vostru a trebuit să treacă prin aşa ceva".

Poate că el va avea mai multe de spus joi, în Grand Rapids, Michigan. Acolo el urmează să vorbească la un miting din cadrul campaniei vizând realegerea sa în 2020. (RADOR)

  • EUOBSERVER: Preşedinţia României spulberă poziţia UE cu privire la Ierusalim

România îşi va muta ambasada la Ierusalim, a declarat premierul ei, spulberând poziţia UE în privinţa conflictului arabo-israelian în timp ce ţara deţine preşedinţia rotativă a Uniunii.

"Sunt încântată să anunţ azi în faţa auditoriului AIPAC că [...] eu, în calitate de premier al României, şi guvernul pe care îl conduc, ne vom muta ambasada la Ierusalim, capitala Israelului", a declarat duminică la Washington conducătoarea română Viorica Dăncilă la o reuniune a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), un grup de lobby pro-Israel.

Anunţul ei a spart poziţia comună a UE şi ONU, conform căreia Ierusalimul aflat acum sub ocupaţia militară a Israelului trebuie să le revină deopotrivă Israelului şi Palestinei în cadrul unei viitoare soluţii a celor două state.

El face din România primul stat UE care urmează exemplul preşedintelui american Donald Trump, care a mutat anul trecut ambasada SUA la Ierusalim.

Şi a adus şi daune suplimentare politicii UE, întrucât România deţine în prezent preşedenţia de şase luni a blocului, rol la care a făcut referire şi discursul lui Dăncilă.

"Pasul admirabil şi curajos [al lui Trump] m-a impresionat", a declarat Dăncilă.

"Sunt hotărâtă să contribui la relaţii mai strânse între Israel şi întreaga Uniune Europeană, mai ales acum, când România deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene", a adăugat ea.

Manevra lui Dăncilă cu ambasada a fost însă pusă sub semnul îndoielii de preşedintele român Klaus Iohannis, care a declarat duminică: "Decizia finală în privinţa mutării ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim îmi revine mie."

"Premierul denotă o deplină ignoranţă în privinţa politicii externe", a precizat el, un semn al tulburărilor interne de la Bucureşti.

"Mutarea ambasadei româneşti la Ierusalim ar reprezenta o violare a legislaţie internaţionale în materie", declarase el mai demult, după manevra lui Trump din 2018.

O asemenea recunoaştere forţată a Ierusalimului are "potenţialul de a ne întoarce în vremuri chiar şi mai întunecate decât cele în care oricum trăim", a declarat la acea vreme şi şefa diplomaţiei UE Federica Mogherini.

În ceea ce-l priveşte, premierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat promisiunea lui Dăncilă.

"O felicit pe prietena mea [...] pentru anunţul ei de la AIPAC cum că va acţiona pentru a finaliza procedurile necesare pentru deschiderea ambasadei României la Ierusalim", a declarat el duminică.

Însă liderii palestinieni au protestat puternic la vestea plănuitei mutări.

"Aceste mutări sunt unilaterale şi ilegale. Ele contribuie la inflamarea regiunii pentru a satisface administraţia Trump şi ascensiunea dreptei la nivel mondial", a declarat Saeb Erekat, secretarul general al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei.

România şi SUA se fac vinovate de "extremism în detrimentul statului de drept", a adăugat el.

O scindare mai amplă în UE?

Mogherini declarase în aprilie că non-recunoaşterea Ierusalimului este "poziţia consolidată a Uniunii Europene, care dintotdeauna a fost construită pe poziţia comună a statelor membre".

Însă anunţul lui Dăncilă a marcat o scindare mai amplă a politicii UE cu privire la Orientul Mijlociu.

Bulgaria, Cehia şi Ungaria îşi deschid şi ele misiuni diplomatice de rang inferior la Ierusalim, ca nişte replici ale mutării lui Trump.

Croaţia, Cehia, Ungaria, Letonia, Polonia şi România au refuzat totodată anul trecut să se alăture poziţiei oficiale a UE în cadrul ONU cu privire la mutarea lui Trump.

Iar Ungaria a blocat prin veto declaraţii comune ale UE cu privire la Israel, precum şi o discuţie internă din UE referitoare la regimul de ocupaţie al Israelului.

Israelul a cucerit Ierusalimul de Est în cursul Războiului de Şase Zile cu statele arabe din 1967, cu aceeaşi ocazie ocupând şi teritoriile Gaza şi Cisiordania ale Palestinei şi Înălţimile Golan ale Siriei.

Ulterior a anexat Ierusalimul de Est şi Înălţimile Golan.

Expansiunea coloniilor sale a transformat între timp Cisiordania într-un "arhipelag" de "insule" palestiniene, lucru care este de rău augur şi pentru soluţia celor două state, au afirmat ambasadorii UE într-un raport din iulie consultat şi de EUobserver.

Falia Trump se lărgeşte

Însă Trump a lărgit şi mai mult săptămâna trecută falia transatlantică în privinţa Orientului Mijlociu, în ciuda îngrijorărilor Europei.

"După 52 de ani a venit vremea ca SUA să recunoască pe deplin suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan, care sunt de o importanţă strategică şi de securitate crucială pentru statul Israel şi stabilitatea regională!", a declarat joi preşedintele american.

Donald Tusk, preşedintele Consiliului UE (sic!), a declarat presei că UE îşi menţine poziţia de non-recunoaştere a Înălţimilor Golan în urma unei conferinţe UE care a avut loc a doua zi după anunţul lui Trump.

"Poziţia UE este binecunoscută şi nu s-a schimbat", a declarat el.

Rusia, sponsorul militar al Siriei, s-a delimitat de afirmaţiile lui Trump. "Deocamdată este doar un apel. Să sperăm că va şi rămâne un apel", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov.

Însă recunoaşterea [anexării] Înălţimilor Golan ar putea fi un cadou făcut Rusiei în războiul ei cu Ucraina, precum şi o nouă lovitură dată politicii externe a UE în teatrul geopolitic mai general, au avertizat unii experţi.

Poziţia autentică a Rusiei, "nerostită (deocamdată) este: dacă America poate recunoaşte drept legitimă ocuparea de către Israel a Înălţimilor Golan, de ce nu poate face toată lumea acelaşi lucru în privinţa ocupării de către noi a Crimeii?", a scris vineri John R. Schindler, un analist american de securitate, în revista americană conservatoare lunară Spectator.

UE nu recunoaşte anexarea Crimeii de către Rusia de la Ucraina, acum cinci ani, pe 18 martie 2014.(RADOR)