Orice încercare de intimidare a magistraților și de împiedicare a protestelor pașnice prin care aceștia atrag atenția asupra respectării independenței justiției pune în pericol valorile fundamentale ale Uniunii Europene și nu poate fi legitimată în niciun fel, iar cu atât mai mult nu poate reprezenta vreo justificare a unei forme de pedepsire a demersurilor inițiate de judecători pentru revocarea președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, președinte şi al Curții de Apel București, spun cele trei asociații reprezentative ale judecătorilor și procurorilor. Acestea dezaprobă modalitatea în care conducerea Curții de Apel București și jandarmii au înțeles să intervină asupra magistraților care protestau luni seară pe treptele Palatului de Justiției.
Asociația “Forumul Judecătorilor din România”, Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” au reacționat, marți, dezaprobând "modalitatea în care conducerea Curții de Apel București și personalul jandarmeriei însărcinat cu paza clădirii acestei instanțe au înțeles să intervină asupra reuniunii magistraților care protestau liber împotriva modificărilor legislative recente care afectează grav fundamentele statului de drept în România".
Magistrații spun că orice încercare de intimidare a magistraților și de împiedicare a protestelor pașnice prin care aceștia atrag atenția asupra respectării independenței justiției pune în pericol înseși valorile fundamentale ale Uniunii Europene și nu poate fi legitimată în niciun fel, iar cu atât mai mult nu poate reprezenta vreo justificare a unei forme de pedepsire a demersurilor inițiate de judecători pentru revocarea președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, președinte şi al Curții de Apel București.
Reprezentanții celor trei asociații ale judecătorilor și procurorilor arată că, potrivit Raportului Comisiei de la Veneția privind libertatea de exprimare a judecătorilor, garanțiile privind libertatea de exprimare se aplică și judecătorilor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat constant în sensul că opiniile exprimate de judecători cu privire la buna funcționare a justiției, care este un subiect de interes public, sunt protejate de Convenție, chiar dacă astfel de declarații au implicații politice, judecătorii neputând fi împiedicați să se implice în dezbaterea cu privire la aceste subiecte, afirmă magistrații.
Potrivit acestora, atunci când sunt amenințate principii de bază ale statului de drept, magistraţii au datoria de a trimite semnale de alarmă, de a lua o poziție fermă, indiferent de persoana care inițiază amenințarea. Ei amintesc că inclusiv Inspecţia Judiciară, printr-o rezoluție din noiembrie 2018, a stabilit că "participarea magistraților, în timpul liber, la proteste în faţa clădirilor instanţelor, vizând subiecte cu profunde implicaţii asupra sistemului judiciar, se circumscrie libertăţii de exprimare”.
"Treptele Palatului de Justiție din București au devenit un simbol al apărării independenței justiției și valorilor statului de drept în România, demersurile judecătorilor şi procurorilor organizate în acest cadru fiind prezentate în toate colţurile lumii, din Pakistan în America de Sud, din Filipine în Canada, din Ghana sau Nigeria în Kazahstan. De altfel, acelaşi tip de proteste este larg utilizat de magistraţii din Uniunea Europeană, ori de câte ori apărarea statutului profesiei şi a statului de drept este necesară (spre exemplu, Franţa, Belgia, Spania, Polonia ori Bulgaria). În consecinţă, orice intervenție disproporţionată a jandarmilor sau a oricăror alţi magistraţi, care temporar ocupă funcţii de conducere, nu poate fi considerată justificată dacă tinde la a descuraja corpul magistraților să continue demersurile necesare apărării statului de drept, independenţei justiției și valorilor fundamentale ale Uniunii Europene", adaugă cele trei asociații ale magistraților.
1
2
