Banca Națională a României a făcut un studiu privind impactul OUG 114/2018, studiu prezentat și în cadrul întâlnirii la nivelul conducerii actualei coaliții de guvernare de către prim- viceguvernatorul BNR Florin Georgescu. Documentul, consultat de HotNews.ro, ajunge la concluzia că, printre alte, această taxă introdusă prin OUG 114 duce chiar la scădere economică, pe lângă alte multe alte efecte negative, impunându-se modificarea actului normativ. Printre efectele OUG 114 -calculate pe baza unor modele econometrice de către BNR- sunt: scumpirea costului de finanțare a statului, presiuni de depreciere a leului, scăderea creditării populației și a companiilor, scăderea indicelui BET al Bursei ș.a.
Potrivit documentului consultat de HotNews.ro, impactul estimat conform scenariului de bază (taxa de 1,2% pe toate activele financiare) este:
- pentru anul 2019, (i) rezultatul financiar net al sectorului bancar ar fi o pierdere de 1,2 miliarde lei, (ii) indicatorul de solvabilitate ar scadea cu aproximativ 2 puncte procentuale (până la 17,9%), (iii) 7 bănci dintre care 2 institutii de importanță sistemică ar consemna deficit de capital, necesitând majorări în sumă de 0,6 miliarde lei, (iv) reducerea creditării ar fi de 6 miliarde lei (din care 3,3 miliarde credite acordate sectorului real), (v) creșterea economica ar scadea cu 0,64 puncte procentuale.
- pentru anul 2020, (i) rezultatul financiar net al sectorului bancar ar fi o pierdere de 1,2 miliarde lei, (ii) indicatorul de solvabilitate ar scadea cu aproximativ 1,2 puncte procentuale (până la 16,7%), (iii) 14 bănci din care 4 instituții de importanță sistemică ar consemna deficit de capital, necesitând majorări în sumă de 1,6 miliarde lei, (iv) reducerea creditării ar fi de 10,9 miliarde lei (din care 5,9 miliarde credite acordate sectorului real), (v) creșterea economică ar scădea cu 1,07 puncte procentuale.
Cele 4 scenarii
Scenariul 1(includerea tuturor activelor financiare în baza supusă taxării)
Potrivit scenariului, rezultatul financiar anual al sectorului bancar ar fi negativ 2 miliarde lei), 29 din 35 de institutii de credit consemnând pierderi. lndicatorul de solvabilitate (determinat prin excluderea sucursalelor băncilor străine, pentru care cerințele de capital sunt monitorizate de autoritatea de supraveghere a băncii străine) ar scădea de la 20% (septembrie 2018) la 17,9% la finele anului 2019, respectiv la 16,7% în decembrie 2020. Un numar de 14 institutii de credit (din care 4 instituții de importanță sistemică) ar necesita majorări de capital pentru atingerea unui nivel adecvat al fondurilor proprii 1 la finele anului 2020.
Deficitul de capital ar atinge 0,6 miliarde lei in anul 2019, respectiv 1,6 miliarde lei în anul 2020. lnstitutiile de credit avand un nivel insuficient al capitalului, in absenta capacitatii financiare de majorare a acestuia, vor lua măsuri de reducere a creditării pentru restabilirea unei rate adecvate a capitalului, conducând la diminuarea creditelor acordate cu pana la 6 miliarde lei în anul 2019 (dintre care 3,3 miliarde lei credite acordate sectorului real, iar 2,7 miliarde lei credite acordate sectorului guvernamental șși altor entități), respectiv 10,9 miliarde lei în anul 2020 (dintre care 5,9 miliarde lei credite acordate sectorului real, iar 5 miliarde lei credite acordate sectorului guvernamental și altor entități).
În aceste condiții, față de scenariul de bază, creșterea economică decelereaza cu aproximativ cu 0,6 puncte procentuale in 2019, respectiv 1,1 puncte procentuale în 2020, iar rata inflației este mai redusă cu 0,04 puncte procentuale în anul 2019 și 0,14 puncte procentuale în anul 2020.
Scenariul 2 (reducerea cu 25% a bazei de active financiare supuse taxării în cazul băncilor având ca acționari majoritari instituții de credit străine)
Conform acestuia, rezultatul financiar anual al sectorului bancar ar fi negativ însă impactul ar fi mai scăzut decât cel estimat conform scenariului I (0,76 miliarde lei), 29 din 35 instituții de credit consemnând pierderi. lndicatorul de solvabilitate (determinat prin excluderea sucursalelor băncilor străine, pentru care cerințele de capital sunt monitorizate de autoritatea de supraveghere a băncii străine) ar scădea de la 20% (septembrie 2018) la 18,3% la finele anului 2019, respectiv la 17,3% în decembrie 2020. Un număr de 10 institutii de credit (din care 2 instituții de importanță sistemică) ar necesita majorări de capital în sumă de 0,44 miliarde lei in anul 2019, respectiv 1,12 miliarde lei in anul 2020 pentru atingerea unui nivel adecvat al fondurilor proprii.
Institutiile de credit avand un nivel insuficient al capitalului, in absenta capacitatii financiare de majorare a acestuia, vor lua masuri de reducere a creditarii pentru restabilirea unui nivel adecvat al capitalului, conducand la diminuarea creditelor acordate cu pana la 4,8 miliarde lei in anul 2019 ( dintre care 2, 7 miliarde lei credite acordate sectorului real iar 2,1 miliarde lei credite acordate sectorului guvemamental și altor entitati), respectiv 7,3 miliarde lei in anul 2020 (dintre care 3,9 miliarde lei credite acordate sectorului real iar 3,4 miliarde lei credite acordate sectorului guvemamental și altor entități).
În aceste conditii, fata de scenariul de baza, creșterea economica decelereaza cu aproximativ 0,6 puncte procentuale in 2019, respectiv 0,9 puncte procentuale in 2020, iar rata inflatiei este mai redusa cu 0,03 puncte procentuale in anul 2019 și 0,09 puncte procentuale in anul 2020.
Scenariul 3 (Scenariul 2 + exceptarea din baza de taxare a expunerilor față de administrații publice precum și a expunerilor față de banca centrală reprezentate de constituirea legață a rezervelor minime obligatorii)
Conform scenariului 3, rezultatul financiar anual al sectorului bancar ar fi pozitiv (11 miliarde lei), doar 24 din 35 de institutii de credit consemnand pierderi. lndicatorul de solvabilitate (detenninat prin excluderea sucursalelor bancilor straine, pentru care cerintele de capital sunt monitorizate de autoritatea de supraveghere a bancii straine) ar scadea mai lent decat in primele doua scenarii, de la 20% (septembrie 2018) la 19% (decembrie 2019), respectiv la 18,6% (decembrie 2020). Un numar de 7 institutii de credit (din care 2 institutii de importanta sistemica) ar necesita majorari de capital in suma de 0,2 miliarde lei in anul
2019, respectiv 0,6 miliarde lei in anul 2020, pentru atingerea unui nivel adecvat al fondurilor proprii pana la finele anului 2020.
În absenta capacitatii financiare de majorare a capitalului, institutiile de credit care vor inregistra un nivel insuficient al capitalului, vor fi nevoite sa ia masuri de reducere a creditarii pentru restabilirea unui nivel adecvat de capitalizare, conducand la diminuarea creditelor acordate cu pana la 2,6 miliarde lei in anul 2019 (dintre care 1,5 miliarde lei credite acordate sectorului real iar l, l miliarde lei credite acordate sectorului guvemamental și altor entitati), respectiv 3,6 miliarde lei in anul 2020 (dintre care 1,7 miliarde lei credite acordate sectorului real iar 1,9 miliarde lei credite acordate sectorului guvemamental și altor entitati).
În aceste conditii, fata de scenariul de baza, creșterea economica decelereaza cu aproximativ 0,6 puncte procentuale in 2019, respectiv 0,8 puncte procentuale in 2020, iar rata inflafiei este mai redusa cu 0,02 puncte procentuale in anul 2019 și 0,04 puncte procentuale in anul 2020.
Scenariul 4 (Scenariul 3 + diminuarea suplimentării a bazei cu activele reprezentand credite performante acordate societiiților nefinanciare)
Conform scenariului, rezultatul financiar anual al sectorului bancar ar ti pozitiv (2,2 miliarde lei), 21 din 35 de institufii de credit consemnand insa pierderi. Indicatorul de solvabilitate (determinat prin excluderea sucursalelor bancilor straine, pentru care cerintele de capital sunt monitorizate de autoritatea de supraveghere a bancii straine) ar scadea de la 20% (septembrie 2018) la 19,4% (decembrie 2019), respectiv Ia 19,2% (decembrie 2020). Un numar de 6 institutii de credit (din care o institutie de importanta sistemica) ar necesita majorari de capital in suma de 0,2 miliarde lei in anul 2019, respectiv 0,4 miliarde lei in anul 2020, pentru atingerea unui nivel adecvat al capitalizarii.
În absenta capacitatii financiare de majorare a capitalului, institutiile de credit care ar lnregistra un nivel insuficient al capitalului, vor fi nevoite sa ia masuri de reducere a creditarii pentru restabilirea unui nivel adecvat al capitalului, conducand la reducerea creditelor acordate cu pana la 2,0 miliarde lei in anul 2019 (dintre care 1,2 miliarde lei credite acordate sectorului real iar 0,8 miliarde lei credite acordate sectorului guvemamental și altor entitati), respectiv 2,5 miliarde lei in anul 2020 (dintre care 1,2 miliarde lei credite acordate sectorului real iar 1,3 miliarde lei credite acordate sectorului guvemamental și altor entitati).
În aceste conditii, fata de scenariul de bază, creșterea economica decelereaza cu aproximativ 0,6 puncte procentuale in 2019, respectiv 0,8 puncte procentuale in 2020, iar rata inflatiei este mai redusa cu 0,01 puncte procentuale in anul 2019 și 0,03 puncte procentuale în anul 2020.
Efectul direct, de runda I al diminuării creditării acordate de societăţile financiare sectorului privat asupra activităţii economice (engl. credit crunch), a fost evaluat pornind de la un set minimal şi, respectiv, maximal de coeficienti de elasticitate estimaţi folosind estimări econometrice ale relaţiei directe dintre variaţia stocului de credite şi dinamica PIB real. În evaluarea impactului de runda întâi al variatiilor volumului de credite acordate sectorului privat, au fost folosiţi coeficienţii plasaţi la media estimărilor, socul advers asupra creditarii conducând atât la diminuarea excesului de cerere din economie (cu impact de scădere şi a ratei inflaţiei), cât şi, într-o mai mică măsură, la reducerea dinamicii PIB potenţial). Aceste efecte sunt consistente cu ipoteza diminuării în mai mare măsură a creditarii acordate gospodăriilor populaţiei relativ la cea acordată societăţilor neiinanciare (finanţarea investiţiilor productive şi a capitalului de lucru).
Dată fiind multitudinea de interacţiuni şi efecte de ordin secundar ce nu pot fi surprinse în cadrul acestor modele simplificate, rezultatele obţinute în această etapă au fost preluate în modelul de analiză şi prognoză pe termen mediu (MAPM), permiţând, astfel, detalierea efectelor de runda a doua.
Concret, şocurile estimate anterior exercită un imput negativ indirect asupra traiectoriei ratei anuale a inflației de bază şi a celei a întregului coş al bunurilor de consum (lPC). Astfel, şocurile iniţiale asupra creditării sectorului permit evaluarea implicită a modificărilor survenite la nivelul setului condițiilor monetare în sens larg (în principal curs real efectiv de schimb) asupra activității economice.
- Efectele transmise prin intermediul spread-ului între rata dobânzii la creditele şi cele la depozitele noi în lei ale instituţiilor financiare sunt cuantificate pornind de la ipoteza potrivit căreia instituţiile financiare vor încerca să recupereze contravaloarea sumelor virate la bugetul de stat sub forma “taxei pe activele băncilor“. În aceste condiţii, simulările realizate includ o variantă de majorare a spread-ului între ratele active si cele pasive ale dobânzilor practicate de bănci, cu 1 punct procentual . Această creştere a spread-ului poate rezulta fie reducând ratele dobânzilor la depozite, fie majorând ratele dobânzilor la credite, fie dintr-o combinaţie a celor două. Având în vedere însă efectele potenţial adverse pe care o reducere a ratei dobânzii la depozitele în lei le-ar avea asupra economisirilor gospodăriilor Şș eventual asupra amplificării unor efecte de substituției lei-valută, a fost preferată varianta ajustarii spread—ului exclusiv prin creşterea ratei dobânzii la creditele în lei. Efectele asupra creşterii economice proiectate şi asupra ratei inflaţiei sunt şi în acest caz negative, calculele fiind însă grevate de incertitudinea referitoare la volumul de credite ce ar putea fi acordate în acest caz debitorilor.
- Majorarea costurilor suportate de administratia publică în vederea finanţării fluxurilor curente şi, respectiv, a refinanţării datoriei publice interne, este estimată în condiţiile unei contractii aşteptate a expunerilor băncilor, necesară în vederea revenirii la niveluri sustenabile ale indicatorului de solvabilitate (afectat de plata trimestrială a taxei pe active). În aceste condiţii, cuantumul deficitelor bugetare primare (cele relevante din perspectiva determinării impulsului fiscal din economic) este evaluat la valori mai reduse, având drept consecinţă o diminuare a stimulilor fiscali discretionari, cu impact advers asupra activităţii economice.
- Alte influențe. Măsurile OUG 114/2018 au un efect presupus negativ asupra încrederii firmelor care îşi reduc activitatea investitionala şi din cauza creşterii dificultăţii de acces la surse alternative de finanţare (i.e. piaţa de capital). În acest sens, unul dintre canale a vizat impactul scăderii semnificative a indicelui bursier BET asupra dinamicii PIB real, mediat prin intermediul unei diminuări a activităţii investiţionale (a presupus o reducere a dinamicii trimestriale a FBCF (formării brute de capital fix- investiții, n.red) cu 1,2 puncte procentuale in T1 2019, ceea ce reprezintă un efect de -0,3 puncte procentuale asupra dinamicii PIB real din trimestrulmenţionat). În plus, această scădere a investiţiilor are efecte presupus persistente şi pe termen mediu asupra dinamicii PIB potenţial. Limitarea investiţiilor afectează negativ profitabilitatea, mai ales pentru companiile din domeniul bancar, cel al telecomunicaţiilor şi cel al productiei de energie electrică şi gaze naturale. Mai mult, caracterul intempestiv al măsurilor aprobate prin OUG 1 14/2018 au afectat percepţia privind riscul suveran al investitorilor, având ca efect o majorare a primei de risc (inclusiv în context regional) şi exercitând presiuni de depreciere a leului.
Informațiile privind existența acestui document au fost publicate în premieră de senatorul PNL Florin Câțu, într-o postare pe Facebook. Redăm postarea senatorului liberal: ” Aseara Dragnea a primit studiul de impact facut de Florin Georgescu si asumat de BNR. Studiul i-a fost prezentat de autor, care a fost si supervizor al programului de guvernare al PSD. Un om in a carui expertiza si experienta Liviu Dragnea are incredere. A fost socat de concluziile studiului si imediat i-a chemat pe Valcov si Teodorovici. Amandoi au inceput sa dea inapoi spunand ca nu stiau si au dat vina pe Comisia Nationala De Strategie si Prognoza care i-a asigurat, asa cum scrie si in expunerea de motive ca efectele oug 114 pentru economie si mai ales pentru sistemul bancar sunt DOAR pozitive. Zilele conducerii CNSP sunt numarate.
Teodorovici si Valcov mint. Ei au avut acces la studiu. Si l-au folosit ca sa santajeze operatorii din sectorul privat.
Concluziile studiului sunt devastatoare iar Liviu Dragnea face orice sa le ascunda de public.
Mare atentie.
Dragnea a dat ORDIN ca studiul sa nu ajunga la nicio agentie de rating. Concluziile studiului ar duce IMEDIAT la scaderea rating-ului Romaniei la categoria JUNK-Gunoi.
Am sa va prezint astazi doar o parte din concluzii.
ATENTIE!!! Doar taxa pe sistemul bancar ar reduce cresterea economica in 2019 si 2020 cu aproape doua puncte procentuale (!!!) cumulativ.
Dragnea a inteles acum ca si Presedintele stie ca bugetul este construit cu date FALSE si nu are cum sa mai ascunda asta!
Doar aceasta informatie despre cresterea economica poate porni o iesire masiva de capital care duce imediat la deprecierea monedei nationale, inflatie si dobanzi mari.
Efectul acesta este doar al taxei pe lacomie pentru sistemul bancar. Efectul OUG 114 in TOTALITATE inseamna CRIZA ECONOMICA. De aceea Dragnea este speriat acum si nervos ca i s-a ascuns aceasta informatie.
Mai mult. Guvernul a primit scrisori de amenintare de la Banca Centrala Europeana, Vicepresedintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis si cea mai recenta ieri cu amenintarea de amenda pentru taxele si plafonarile de preturi din sectorul energetic.
Studiul prezinta 4 scenarii. Si varianta pe care acum o negociaza Teodorovici cu bancile inseamna scaderea cresterii economice. De asta este nervos Dragnea. De aceea le-a dat ordin ca aceasta informatie sa NU ajunga la Standard and Poors. Mai ales ca studiul prezinta o MAJORARE a primei de risc pentru Romania!!!
In zilele urmatoare prezint si rezultatele pentru sistemul bancar. Angajatii din sistemul bancar sunt afectati direct. Peste 55 000 de oameni care platesc taxe si contributii au locul de munca pus in pericol de aceasta taxa.
Indiferent de cate amenintari, voi continua sa prezint acest studiu.
Acest studiu reprezinta DOVADA ca stiau de efectele devastatoare ale acestei ordonante si i-au mintit pe romani. Au pozat in nationalisti de carton si oameni de stat desi stiau ca arunca Romaniia in aer” s scris Cîțu.
12
3
