Comisia Europeană a anunțat joi că a început alte trei proceduri de infringement împotriva România referitoare la neîndeplinirea obligațiilor de stat membru (infringement), pentru servicii financiare, protecția consulară și recunoașterea calificărilor profesionale.
Avertisment pentru netranspunerea unor norme în materie de protecție consulară
Comisia a decis vineri să trimită avize motivate Austriei și României pentru neîndeplinirea obligației de a pune în aplicare normele Uniunii Europene în materie de protecție consulară.
Comisia Europeană a decis astăzi să trimită avize motivate României și Austriei pentru neîndeplinirea obligației de a pune în aplicare normele UE în materie de protecție consulară, servicii de plată și recunoașterea calificărilor profesionale.
Cetățenii Uniunii Europene au dreptul de a solicita ajutor din partea ambasadei sau a consulatului altei țări din UE dacă se află în situația de a avea nevoie de consiliere sau asistență într-o țară din afara Uniunii unde nu există o ambasadă sau un consulat al propriei lor țări. Directiva stabilește norme cu privire la situațiile și modalitățile prin care cetățenii UE aflați într-o țară din afara UE au dreptul de a solicita asistență din partea ambasadelor sau consulatelor altor state membre ale UE, cu privire la modul în care statele membre ale UE ar trebui să își coordoneze asistența și să acopere costurile aferente.
În aprilie 2015, statele membre au convenit să transpună directiva în legislația națională până la 1 mai. Deoarece România și Austria nu au transpus normele UE în legislația națională, Comisia a trimis autorităților din cele două state, în iulie 2018, scrisori de punere în întârziere. Ambele țări au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile corespunzătoare; în caz contrar cazurile pot fi înaintate Curții de Justiție a UE. În același timp, Comisia își închide cazul împotriva Greciei.
De asemenea, Comisia a decis joi să trimită României cereri oficiale de transpunere integrală a celei de a doua Directive privind serviciile de plată.
Directiva modernizează cadrul legislativ pentru plăți în Uniunea Europeană, de exemplu prin introducerea unor cerințe stricte de securitate pentru plățile electronice și pentru protecția datelor financiare ale consumatorilor, precum și prin deschiderea pieței plăților din Uniunea către societățile care oferă servicii de plată.
Mai mult, directiva interzice suprataxarea, și anume perceperea de taxe suplimentare pentru plățile efectuate cu carduri de credit sau de debit de consum, atât în magazine, cât și online.
Până acum, România nu a transpus această directivă în legislația națională, deși statele membre au convenit să facă acest lucru până la 13 ianuarie 2018. Prin urmare, Comisia emite un aviz motivat României, solicitându-i să își alinieze legislația la dreptul UE. Dacă România nu ia măsuri în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curții de Justiție a UE.
Tot joi, Comisia a anunțat că a luat măsuri suplimentare în cadrul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 26 de state membre, inclusiv România, pentru a asigura punerea în aplicare integrală a normelor UE privind recunoașterea calificărilor profesionale.
Profesioniștii din cadrul pieței unice a UE pot să se deplaseze dincolo de frontiere și să-și exercite profesia sau să presteze servicii în alte state membre. UE a instituit norme care să le permită profesioniștilor, cum ar fi doctorii sau arhitecții, să beneficieze de recunoașterea calificărilor lor profesionale într-un alt stat membru. Directiva privind calificările profesionale (Directiva 2013/55/UE) a fost modernizată în 2013 și a trebuit să fie transpusă în legislația națională până la 18 ianuarie 2016.
Comisia trimite astăzi avize motivate unui număr de 24 state membre (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Regatul Unit) și scrisori complementare de punere în întârziere către 2 state membre (Estonia și Letonia) cu privire la neconformitatea legislației și practicii lor juridice naționale cu normele UE privind recunoașterea calificărilor profesionale (Directiva 2005/36/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2013/55/UE).
Avizele motivate și scrisorile complementare de punere în întârziere se referă la aspecte cruciale pentru funcționarea Directivei privind calificările profesionale, în special:
Cardul profesional european: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franța, Ungaria, Italia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia;
Mecanismul de alertă: Austria, Belgia, Croația, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Letonia, Malta, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia;
Posibilitatea de a avea acces parțial la o activitate profesională: Austria, Belgia, Croația, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Letonia, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Suedia;
Proporționalitatea cerințelor lingvistice: Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Polonia, România și Slovacia;
Instituirea unor centre de asistență: Franța, Ungaria, Italia și Portugalia;
Transparența și proporționalitatea obstacolelor de reglementare: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Regatul Unit.
Toate statele membre vizate au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să adreseze un aviz motivat Estoniei și Letoniei și să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la celelalte 24 de state membre.
0
6
