Șpaga din spitale, infecțiile intraspitalicești și investițiile insuficiente reprezintă principalele 3 probleme la care românii se gândesc atunci când este vorba despre sistemul sanitar, arată un sondaj realizat de Biroul de Cercetări Sociale în perioada 9-16 februarie. Doar 9% dintre români cred că PSD va construi 8 spitale regionale, așa cum a promis în programul de guvernare, în timp ce 66% nu cred că acest lucru se va întâmpla, iar 30% spun că nu știu, arată același sondaj. PSD a promis inițial, în "programul de guvernare" redactat în campania electorală pentru alegerile parlamentare din decembrie 2016, construcția a 8 spitale regionale. Între timp, cele 8 spitale regionale au fost reduse la 3 - Iași, Cluj și Craiova - însă și construirea acestora a fost amânată.
Principalele probleme ale sistemului sanitar din România, în viziunea participanților la sondaj, sunt: șpaga din spitale (24%), infecțiile intraspitalicești și diversele epidemii (20,1%), investițiile insuficiente în sănătate (12,8%), lipsa personalului calificat (11,5%), lipsa dotărilor medicale (11,1%), slaba organizare a instituțiilor medicale (7,5%), lipsa prevenției (6,5%), administrarea de vitamina D sugarilor (1,2%), altceva (2%), nu știu/nu răspund (3,3%).
În ceea ce privește spitalul republican promis în București, doar 5% dintre respondenții la sondaj cred că acesta va fi realizat ("sigur da"), 26% spun că este "probabil" să fie realizat, 42% cred că "sigur nu", iar 27% au spus că nu știu și nu răspund.
PSD a promis, în campania electorală, și achiziționarea a 3.000 de ambulanțe pentru satele și comunele României. Doi ani mai târziu, doar 9% dintre respondenții sondajului spun că în localitățile lor au fost cumpărate ambulanțe, 60% spun că nu, iar 31% nu știu.
Sondajul BCS poate fi consultat integral în documentul atașat.
- Sorina Pintea susține că, cu cât se fac mai târziu, spitalele regionale vor fi mai ieftine
Sorina Pintea susține că, cu cât se fac mai târziu, spitalele regionale vor fi mai ieftine. Spitalele regionale (Iași, Craiova și Cluj) ar urma să fie construite după anul 2021, însă cu un procent mai mare de co-finanțare din fonduri europene, România solicitând o majorare a procentului de co-finanțare din bani europeni, în exercițiul financiar 2021-2027, de la 50% la 85% - este explicația ministrului Sănătății, Sorina Pintea, pentru amânarea proiectelor celor 3 spitale. "Nu s-a întârziat pentru că n-a vrut Guvernul sau n-a vrut Ministerul Sănătății, ci pentru că există niște proceduri pe care acești consultați le-au respectat și pe mine mă mâhnește că anumite comunități locale care nu au fost atât de implicate spun că Ministerul Sănătății și Guvernul nu vor", susținea ministrul Sănătății, în decembrie 2018.
Construcția celor 3 spitale ar urma să înceapă "pe exercițiul financiar 2021-2027, solicitând o majorare a procentului de co-finanțare a Uniunii Europene, de la 50% la 85%. Eu spun că este un lucru foarte bun și că aceste spitale sunt tot mai aproape de certitudine, pentru că și sursa de finanțare este foarte clară în acest moment", mai spunea atunci Sorina Pintea.
Ministrul Sănătății mai spunea, în decembrie anul trecut, că "Valoarea unui spital este de 400 de milioane de euro - construcție plus dotare. Pentru că în 2014, când s-au cerut bani pentru spitale regionale, s-au cerut doar pentru construcție - co-finanțarea României fiind de 50% și co-finanțarea Europei de 50%. De aceea sumele alocate erau mai mici. Așa s-au făcut estimările în 2014. De la 100 de milioane de euro pe spital la 400 de milioane de euro este o mare diferență și cred că era de datoria noastră să găsim surse viabile astfel încât aceste spitale să se facă."
"În momentul în care am avut ultimele discuții, la Bruxelles, cu consultanții Băncii Europene de Investiții - pentru că Ministerul Sănătății a fost la Bruxelles să solicite fonduri suplimentare în 27 septembrie, iar răspunsul a fost "Nu avem" - în momentul în care consultații au spus "Vom preda studiul de fezabilitate", am luat legislația și am verificat care sunt termenele. Ajungeam cu începutul construcției efectiv 2020-2021. Și atunci, după o discuție cu doamna prim ministru, și ulterior cu doamna comisar Corina Crețu, s-a decis că fazarea ar fi o soluție foarte bună. Adică să începem construcția pe exercițiul financiar 2021-2027, solicitând o majorare a procentului de co-finanțare a Uniunii Europene, de la 50% la 85%. Eu spun că este un lucru foarte bun și că aceste spitale sunt tot mai aproape de certitudine, pentru că și sursa de finanțare este foarte clară în acest moment", a adăugat Sorina Pintea.
- Alte concluzii ale sondajului BCS:
Guvernul poate opri exodul medicilor români în afara țării? 33% dintre participanții la sondaj cred că poate, dar nu vrea, 22% cred că nu poate, dar vrea, 33% cred că nici nu poate, nici nu vrea, 9% cred că poate și vrea, iar 13% nu știu.
72% dintre cei chestionați spun că prețul medicamentelor a crescut în ultimii 2 ani, 15% că a rămas la fel, 11% nu știu și doar 2% spun că a scăzut.
23% dintre respondenții sondajului afirmă că în spitalul din localitatea/județul lor condițiile sunt mai bune decât acum 2 ani, 22% că sunt mai proaste, 42% că sunt la fel, iar 12% spun că nu știu/nu răspund.
Media notelor date de respondenții sondajului pentru: profesionalismul medicilor - 6,7; relația pacient - cadru medical - 6,6; promptitudinea serviciului medical - 6,5; corectitudinea diagnosticului - 6,4; calitatea actului medical - 6,2; prevenția și informarea medicală - 5,7; echipamentele medicale - 5,7; terapiile alternative - 5,6.
83% dintre cei chestionați spun că nu au făcut vaccin anti-gripal în acest sezon. Restul de 17% spun că au făcut.
53% dintre respondenți nu cred că PSD va reporni activitatea Institutului Cantacuzino, așa cum a promis în programul de guvernare, 30% spun că nu știu și doar 17% cred că acest lucru se va întâmpla.
Sondajul BCS a fost realizat în perioada 9-16 februarie 2019 pe un eșantion național de 1.106 persoane, considerat reprezentativ pentru populația adultă a României care locuiește în țară (au fost excluse din eșantion persoanele aflate în străinătate, precum și persoanele instituționalizate din mânăstiri, pușcării, spitale, aziluri, etc. - adică peste 25% din totalul alegătorilor). Eșantionul a fost alcătuit astfel încât să aibă reprezentativitate națională, cu o eroare statistică de +/-3% la un interval de încredere de 95%. Au fost realizate interviuri în 116 localități urbane și rurale din toate județele țării.
0
3
