Majoritatea firmelor mici, în special cele deținute sau conduse de femei, sunt marcate de niveluri reduse ale productivității și creșterii, reiese din studiul “Taking Women Entrepreneurs to the Bank in Romania”, realizat de IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale. Potrivit acestuia, deficitul de finanțare al IMM-urilor conduse de femei este de 2,6 miliarde dolari.
Forte pe scurt:
- Accesul la finanțare pentru IMM-uri, în special pentru cele conduse de femei, continuă să fie important pentru asigurarea unei creșteri inclusive în România.
- Femeile antreprenor sunt subiectul unor provocări specifice
- În medie, româncele antreprenor sunt căsătorite, au copii și, ca atare, au mai multe obligații legate de familie
- Femeile sunt mai puțin încrezătoare că au abilitățile, cunoștințele, și experiența de a începe o afacere
- Băncile pot fi reticente să împrumute clienții care nu au tradiționalele garanții
- Femeile economisesc mai mult decât bărbații din salariu
“După criza din 2008, România s-a confruntat cu o scădere a ocupării forței de muncă, productivitate scăzută și o diminuare a creditării. Până în 2015, rata de ocupare a scăzut cu 2,06%, la 8,5 milioane persoane. O mare parte din populație este angajată de IMM-uri, fiind vorba de doi din trei angajați. În același timp, majoritatea firmelor mici, în principal cele deținute de femei, sunt marcate de niveluri scăzute ale productivității muncii și creșterii. Asta este întotdeauna legată de accesul limitat al IMM-urilor la finanțare și extindere”, menționează sursa citată.
În timp ce accesul la finanțare s-a îmbunătățit de la criză, spune documentul, decalajul de finanțare al IMM-urilor în România se estimează că era de 32,7 miliarde dolari, în 2017 (18% din PIB), iar din această sumă, gap-ul de finanțare al IMM-urilor conduse de femei este de 2,6 miliarde dolari.
„Creșterea numărului de persoane angajate și productivitatea continuă să fie inegale între regiuni, sectoare și sexe. 44% dintre femeile care sunt apte de muncă sunt angajate, comparativ cu 63% la bărbați, conform datelor din 2017. Asta se traduce într-un decalaj de 19% între sexe, cel mai mare din UE”, arată IFC.
Așa cum a menționat anterior studiul, majoritatea firmelor mici, în special cele deținute sau conduse de femei, sunt marcate de niveluri reduse ale productivității și creșterii. Productivitatea muncii, definită ca valoarea adăugată împărțită la numărul de persoane angajate, este de 13.150 euro în medie pentru IMM-uri, mult mai scăzută decât la firmele mare (23.207 euro) și decât media UE.
Productivitatea scăzută și creșterea lentă a IMM-urilor sunt adesea legate de accesul limitat al IMM-urilor la finanțare în vederea extinderii, împiedicându-le să crească și să exploateze oportunitățile profitabile de afaceri.
„Criza financiară din 2008 nu numai că a condus la o scădere a PIB-ului și a ocupării forței de muncă, dar sectorul bancar românesc s-a confruntat, de asemenea, cu rate scăzute ale lichidității și cu deteriorarea calității activelor, nivelurile creditelor neperformante fiind de 22,2%. Rata medie a dobânzii pentru creditele de până la 1 milion de euro este cea de-a doua cea mai mare din UE (Roman și Rusu 2015) și costul creditelor pentru afacerile mici era cu 17% mai mare decât pentru firmele mari (Banca Centrală Europeană 2014)”, se mai spune în document.
Deși s-au înregistrat îmbunătățiri în privința accesului la finanțare, în România există un deficit substanțial de finanțare extern pentru IMM-uri. Conform unei statistici din 2016, România se află pe ultimul loc din 31 de țări europene analizate în privința angel investors, în perioada 2014-2016.
Provocările româncelor antreprenor
IFC arată că deficitul de finanțare a IMM-urilor în România, definită ca diferența dintre oferta actuală și cererea potențială pentru finanțarea IMM-urilor, care poate fi abordată de instituțiile financiare, este estimată la 32,7 miliarde dolari. Accesul la finanțare pentru IMM-uri, în special pentru cele conduse de femei, continuă să fie important pentru asigurarea unei creșteri inclusive în România.
Ce mai spune studiul:
- Femeile antreprenor sunt subiectul unor provocări specifice. Asta pentru că, în medie, româncele antreprenor sunt căsătorite, au copii și, ca atare, au mai multe obligații legate de familie. Asta creează constrângeri de timp și de mobilitate care afectează capacitatea lor de a începe și de a-și dezvolta afacerea.
- Femeile, de asemenea, sunt mai puțin încrezătoare că au abilitățile, cunoștințele, și experiența de a începe o afacere. Conform unui studiu al Global Entrepreneurship Monitor, printre adulții între 18-65 ani din UE care au fost întrebați dacă au abilitățile, cunoștințele, și experiența de a începe o afacere, în perioada 2010-2014, numai o treime dintre femei au spus că au suficiente abilități, în timp ce în rândul bărbaților, jumătate dintre ei se credeau în stare.
- Mai mult, femeile antreprenor nu pot beneficia de recomandări și conexiuni de afaceri, respectiv să se folosească de informații de piață valoroase, la fel ca bărbații, din cauza accesului lor limitat la rețelele de afaceri. Astfel, rețelele de afaceri care integrează femeile antreprenor sau oferă acces exclusiv femeilor antreprenor ar fi un mijloc puternic de a depăși unele dintre aceste provocări specifice genului.
Femeile economisesc mai mult decât bărbații din salariu, depășindu-i în termeni de depozite la termen.
„Accesul limitat la active reprezintă un motiv important pentru care femeile sunt respinse când aplică pentru împrumuturi, deoarece băncile pot fi reticente să împrumute clienții care nu au tradiționalele garanții”, menționează sursa citată.
IFC a creat în 2010 programul „Banking on Woman”, care ajută instituțiile financiare din lume în oferirea femeilor antreprenor acces la finanțare. Instituțiile financiare, prin acest program, au dat peste 173.000 de împrumuturi, în valoare totală 7,1 miliarde dolari, până în 2017.
0
1
