Peste 1500 de delegați, miniștri de Finanțe, bancheri centrali, bancheri comerciali, oficiali ai marilor bănci de investiții, analiști economici dar și reprezentanți ai fondurilor de investiții și-au dat întâlnire marți și miercuri la Viena, unde a avut loc conferința anuala Euromoney. Printre temele discutate în pauzele panelurilor, subiectul preferat era situația din România. Temele oficiale erau legate de evoluțiile economiilor europene, iar Bulgaria era dată ca exemplu de țară stabilă în regiune. ”Este una dintre cele mai stabile 3 țări europene”, a subliniat unul dintre vorbitori. Când venea vorba de România, discuțiile ajungeau la subiectul taxei pe active bancare. Până și guvernatorul Băncii Naționale a Austriei, unul dintre cei mai respectați guvernatori din Europa, a recomandat o ”revizuire” a acestei taxe.

Imagine din timpul conferintei Euromoney 2019Foto: Hotnews

"Unii spun că este un impozit pe inflație", a declarat profesorul Daniel Dăianu miercuri, în panelul în care a vorbit despre politica monetară din România. "Dar nu este. Este un impozit pe politica monetară, pentru că în momentul în care simțim nevoia de a ne întâri politica monetară, este inevitabil să nu ne gândim la impactul asupra sectorului financiar . În mod evident, aceasta are un impact asupra băncilor. Dar asta nu înseamnă că , dacă va fi cazul, nu vom întări politica monetară!", a mai spus Dăianu, citat de Bloomberg.

Membru în CA al BNR, Dăianu a mai punctat și faptul că din punct de vedere social, riscul major este cel legat de depopulare şi de faptul că cei mai calificați oameni continuă să plece în afară. Riscăm să rămânem țara care va firniza Europei forță de muncă slab calificată, în vreme ce alte țări vor alimenta UE cu forță de muncă înalt calificată. Deja Germania se plânge că cei mai buni medici pleacă în Elveția, unde sunt salarii mai bune”, explică profesorul Dăianu într-o discuție cu reporterul HotNews.ro

”Dacă nu creşti salariile, oamenii nu vor sta. Aceasta este realitatea pe care trebuie să o discutăm. Trebuie să ne gândim la educaţie, la introducerea tehnologiei într-un mod mai rapid”, a mai spus Daniel Dăianu.

Problema nu este doar una a României ci o regăsim și în țările din jur. Anna Trzecińska, vicepreşedinte al Băncii Naţionale a Poloniei, spune că și la ei, principala problemă este îmbătrânirea populaţiei.

”E nevoie de politici priving migrația, politici care să depășească ciclul economic”, spune Dăianu.

Deocamdată bancherii din cadrul marilor grupuri cu expuneri semnificative pe România fac calcule. Totul pare învăluit în ceață, iar impactul pe care îl va avea noua Ordonanță încă nu e clar. Indiferent de ce vor arăta calculele, reprezentanții Erste, Raiffeisen și Unicredit sunt de acord asupra unui punct: nu se pune problema plecării din România. ”Probabil că vor mări unele comisioane sau vor introduce comisioane noi, cum ar fi unul legat de alimentarea conturilor de depozit, vor reduce dobânda la depozite și vor fi mult mai ateți atunci când vor acorda credite (portofoliul de credite fiind cel mai important activ bancar, acesta urmând a fi taxat de Stat).

Asemenea taxe există în Europa, dar niciuna nu a fost legată de un indice al pieței. ”Avem senzația că în România Guvernul nu știe exact ce dorește. Dacă dorești bani la buget, nu taxezi o industrie încă de mici dimensiuni față de PIB, pentru că o omori. Și s-ar putea să te trezești cu venituri mai mici decât estimai”, spune un alt bancher central prezent la Viena. Tocmai de aceea unele țări au redus taxa, pentru că au realizat că producea efect de bumerang. Nemaivorbind de faptul că în România această taxă bate două recorduri: e legată de indicele pieței monetare (ca nicăieri altundeva) și e și cea mai ridicată din Europa!, mai spune bancherul central citat.

Dealtfel, fapătul că dl. Isărescu a numit public această taxă o ”trăsnaie”, într-unul dintre cele mai dure mesaje ale Guvernatorului BNR, arată cât de gravă e situația. Îl știu bine pe dl. Isărescu, iar dacă a folosit public cuvântul ăsta, înseamnă că ceva l-a iritat profund, mai spune bancherul central străin.

Mai mulți CEO de bănci care operează în România au transmis deja emailuri interne către angajați în care li se transmite acestora că ar putea urma restructurări de personal.

Guvernul Dăncilă/Dragnea vrea să strângă circa un miliard de euro de la bănci prin această taxă, anunțul introducerii ei ducând la scăderi puternice pe bursă ale acțiunilor bancare.

Un alt subiect discutat la Viena în aceste ultime două zile a mai fost cel legat de probabilitatea apariției unei noi crize.

Chiar dacă nu va fi o recesiune similară cu cea din 2009, o încetinire a creșterii economice pare a fi de ne-ocolit, este concluzia majorității vorbitorilor.

De asemenea, a mai fost abordat subiectul Brexit, opinia majoritară fiind aceea că băncile sunt pregătite pentru orice scenariu, inclusiv pentru cel în care Regatul Unit ar rămâne în UE.