Se anunță o zi plină pentru judecătorii Curții Constituționale. Curtea Constituţională e așteptată astăzi să pronunțe deciziile privind protocoalele încheiate de SRI, în perioada 2009 și 2016, cu instituțiile din Justiție, precum și legea de desecrizarea a hotărârii CSAT privind aceste documente. De asemenea, pe ordinea de zi se află și discutarea sesizării PNL și USR privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.
De asemenea, pe ordinea de zi se află și discutarea sesizării făcute de președintele Klaus Iohannis privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, precum și sesizarea PNL și USR cu privire la numirea unor membri ai Consililului ASF, printre care se numără și președintele instituției, Leonardo Badea.
CCR a amânat deja de mai multe ori, la sfârşitul anului trecut, pronunţarea unei decizii cu privire la la existenţa posibilă a unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016.
Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache a susţinut pe 28 noiembrie, la dezbaterea de la CCR, că Ministerul Public, prin protocoalele încheiate cu SRI, a readus Justiţia de după 2009 la cea care se înfăptuia în perioada comunistă.
"Vă solicit să admiteţi acest conflict de natură constituţională existent în prezent între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte, pe de o parte, Parlamentul României, ca unică autoritate legiuitoare a ţării, precum şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, (...) conflict constând în faptul că Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin semnarea protocoalelor cu SRI (...), şi-a încălcat propriile competenţe constituţionale şi, uzurpând competenţele Parlamentului, a învestit SRI cu competenţa de a desfăşura activităţi specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis în mod expres de legiuitor. (...) Acţionând în acest mod, conferind, prin acte secrete, SRI competenţe acolo unde Parlamentul nu le-a prevăzut sau chiar le-a interzis, Ministerul Public s-a comportat ca legiuitor, interferând în mod discreţionar în atributul exclusiv al Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare a ţării", declara Iordache.
La rândul său, Iuliana Nedelcu, reprezentantul Ministerului Public, a precizat că activitatea Serviciului Român de Informaţii este verificată de Parlament, iar dacă Legislativul şi-ar fi îndeplinit în mod corespunzător atribuţia constituţională, ar fi identificat din vreme situaţia sesizată la CCR privind protocoalele cu SRI.
Sesizarea către CCR, înaintată la 8 octombrie, a fost semnată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache, după ce Liviu Dragnea şi-a delegat atribuţiile acestuia în ziua respectivă.
Un alt punct important de pe ordinea de zi este sesizarea făcută pe 7 decembrie de președintele Klaus Iohannis în legătură cu Legea care prevede declasificarea hotărârii CSAT, care a stat la baza protocoalelor cu SRI, inițiată de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu.
De asemenea, pe 20 noiembrie, CCR a fost sesizată, cu două obiecții de neconstituționalitate, de către PNL-USR și de către ÎCCJ, asupra Legii privind declasificarea unor documente, respectiv a hotărârii CSAT care a stat la baza protocoalelor SRI cu instituții din sistemul judiciar.
Secția pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, contestată de PNL și USR
Curtea Constituțională va discuta miercuri sesizarea PNL și USR în legătură cu legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.
PNL și USR au sesizat CCR referitor la ordonanța de urgență nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. Opoziția a cerut instituției să sesizeze și Curtea de Justiție a UE.
Aceștia mai cer Curții Constituționale să suspende soluționarea sesizării lor de neconstituționalitate până la pronunțarea unei hotărâri preliminare de către CJUE cu privire la întrebările formulate.
Partidele de Opoziție aduc o serie de argumente în acest sens, aducând în discuție raportul MCV al Comisiei Europene, din 13 noiembrie, care conține opt recomandări pentru România.
Primul argument al PNL și USR în legea criticată este că Guvernul care este emitentul OUG 90/2018 nici măcar nu se referă, nu pomenește despre textul normativ modificat prin prevederile mai sus arătate ale acestei ordonanțe de urgență. Prin urmare Executivul nu încearcă să motiveze existența urgenței, cu toate că potrivit art 115 din Constituție trebuie să facă acest lucru.
"Motivarea urgenței evidenţiază raţiunea şi utilitatea reglementării, nu însă şi existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, pe care mai degrabă o proclamă, fără a o motiva, potrivit exigenţei textului constituţional de referinţă", arată reprezentanții Opoziției.
De asemenea, PNL și USR amintesc că Legea Fundamentală prevede că: "ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică".
Tot potrivit Constituției "(...) Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor", exercitându-și atribuțiile "prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii".
Prin însuși rolul său, Ministerul Public face parte din instituțiile fundamentale ale statului, fapt deopotrivă confirmat de statutul constituțional al acestuia, ca și de împrejurarea că organizarea și funcționarea sa, adică regimul său juridic, se reglementează, potrivit art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, prin lege organică., susține Opoziția.
"Întrucât Secția pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a fost constituită, potrivit art. 881-889 din Legea nr. 304/2004, ca structură din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este evident că orice ordonanță de urgență care ar reglementa organizarea și funcționarea acesteia ar afecta mai mult sau mai puțin regimul unei instituții fundamentale a statului", conform sursei menționare.
Prin urmare, referitor la OUG nr. 90/2018, PNL și USR consideră că sunt pe deplin aplicabile, mutatis mutandis, următoarele considerente reținute de Curea Constituțională prin Decizia nr. 544/2006: "reglementarea pe calea ordonanţelor şi a ordonanţelor de urgenţă constituie, aşa cum se prevede expres în art. 115 din Constituţie, o atribuţie exercitată de Guvern în temeiul delegării legislative, iar depăşirea limitelor acestei delegări, stabilite prin însuşi textul Constituţiei, reprezintă o imixtiune nepermisă în competenţa legislativă a Parlamentului, altfel spus, o violare a principiului separaţiei puterilor în stat".
2
9
