Deficitul contului curent sparge pragul critic de 4% din PIB, după o creștere de 60% și este dezbătut intens în presa de specialitate. Curs de Guvernare scrie că dacă în 2019 şi 2020 nu reuşim să inversăm trendul din balanţa de plăţi, vom ieşi din cerinţele de macrostabilitate pe deficitul extern. Vestea rea e că datoria externă totală se îndreaptă spre pragul de 100 miliarde de euro. De reţinut, însă, în timp ce datoria pe termen mediu şi lung s-a redus cu 1,2%, datoria pe termen scurt a crescut cu aproape 10%. New Money punctează ca vorbim de un ritm accelerat faţă de cel raportat luna anterioară, când avansul era de 51,4% Profit.ro atrage atenția că datoria externă a țării a crescut cu peste 2 mld. euro, iar rezervele valutare ale BNR nu mai acoperă decât 72,4% din obligațiile externe pe termen scurt. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 noiembrie 2018 a fost de 4,8 luni, în comparaţie cu 5,4 luni la 31 decembrie 2017, scrie și Economica.net.
Propunem două subiecte tari din Economica și Profit legate de planurile Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și de furnizorii concurenţiali de energie electrică:
ANP cere o măsură-bombă: Amenzi de până la 5% din cifra de afaceri pentru orice încălcare a normelor de protecție a consumatorilor. Firmele vor putea fi închise. Amenzile prevăzute la acest moment sunt drastice și calculate la cifra de afaceri și vor fi aplicate pentru orice, de la etichetarea greșită până la vânzarea de produse expirate, depășirea perioadei de remediere a deficiențelor la produsele în garanție, folosirea de practici înșelătoare sau clauze abuzive. În anumite condiții, afacerile vor putea fi și închise, potrivit Profit.ro.
Cm ar putea rămâne jumatate de milion de gospodării fără energie electrică și ce stă la baza acestui scenariu. Puşi în faţa unui potenţial cadru de reglementare ostil business-ului, furnizorii concurenţiali de energie electrică au atras atenţia, la o întîlnire cu ANRE, asupta unui scenariu nedorit, dar care mai poate salva ceva pentru ei: să renunţe ei la clienţii casnici, care oricum ar putea migra oricând spre viitoarea piaţă reglementată, motivaţi de preţurile mai mici. Energia care nu va mai consumată de ei, cumpărată mai ieftin în trecut, va fi pusă pe piaţa liberă, ceea ce va genera un oarecare profit. Teoretic, scenariul ar viza jumătate de milion de gospodării, potrivit Economica.net.
Sunt și vești bune. România rămâne în Topul primelor 20 de țări cu cele mai puternice pașapoarte din lume. România a coborât un loc în clasamentul statelor cu cele mai puternice pașapoarte din lume, însă s-a menținut în Top 20, cetățenii români putând, la acest moment, să călătorească fără viză în aproape 170 de țări. Potrivit indexului Henley Passport (HPI) pe 2019, România deține al 19-lea cel mai puternic pașaport din lume, după ce în octombrie anul trecut se situa pe poziția a 18-a în ierarhia globală, potrivit Profit.ro.
Vestea proastă e că Sănătatea pierde peste 1,64 de miliarde de lei pe an din cauza scutirii angajaţilor din construcţii de la plata contribuţiei, reiese din calculele Economica.net. Din acest an, numărul românilor care nu mai plătesc CASS, dar care beneficiază de servicii medicale decontate de CNAS, creşte la 10,2 milioane.
Avem și prima reacție a lui Gabriel Popoviciu după decizia de confiscare de către stat a terenului din Băneasa, pe care a construit unul dintre cele mai scumpe proiecte imobiliare din țară. Popoviciu crede că decizia va genera, în cazul în care rămâne identică și după apel, „o situație atât de complexă pentru care răspunsul nu poate fi simplu“.
Puteți citi și despre modelul de business împrumutat de elefant.ro, de la Amazon, cel mai mare retailer din lume.
Presa locală
Ziarul de Iași atrage atenția asupra unui recul serios al pieţei imobiliare: vânzările de locuinţe în Iaşi au scăzut cu 36%, deși analiștii spun că nevoia de locuințe e în creștere. Tendinţa de scădere se manifestă la nivel naţional, iar Clujul, Iaşul, Bucureştiul, Constanţa, Argeşul şi Bacăul sunt cele mai afectate din acest punct de vedere.
Gazeta de Sud observă că angajaţii plătesc la stat aproape jumătate din cât câştigă. Procentul din salariul brut este mai mic acum faţă de cum era în 2009, deşi ca sumă se încasează mai mulţi bani la ora actuală decât în urmă cu zece ani.
Actual de Cluj ne prezintă care sunt cele patru mega-proiecte imobiliare promise de administrație la Cluj. Este vorba despre patru noi cartiere, unul de talia Mănăşturului, altul în apropierea viitoarei centuri metropolitane, iar celelalte dedicate tinerilor şi specialiştilor în inovare şi cercetare. Două proiecte sunt încă pe foaie, pentru restul au început demersurile.
Opinia Timisoarei descrie un razboi total intre Primaria Timisoara si cei de la Monumente. ‘Stam de un an si jumatate dupa un aviz ca sa facem o banda in plus de circulatie la iesirea de sub Bastion’. O lucrare ce ar ajuta insemnat la fluidizarea traficului in zona centrala a Timisoarei bate pasul pe loc de mai bine de un an, blocata in hartii.
Și Renasterea scrie despre proiectele de infrastructură rutieră vor fi de o mare importanţă în acest an la nivelul Consiliului Judeţean Timiş. Sunt avute în vedere, astfel, proiecte pe fonduri europene, precum este lărgirea la patru benzi a drumului Timişoara-Dumbrăviţa-Autostradă, modernizarea drumului de la Cărpiniş, Variaş, pod peste Mureş şi acces la autostradă în judeţul Arad, lângă Pecica. Totodată, parteneriatul Timişoara – Novi Sad 2021 este susţinut de CJT şi prin modernizarea drumului Peciu Nou-Foeni-graniţă cu Serbia.
