Același salariu minim în toată Europa? Hubertus Heil, ministrului federal al muncii, insistă acum pentru stabilirea unui salariu minim unitar în toată Uniunea Europeană. Inițiativa lui Hubertus Heil este justificată de faptul că Germania a profitat până acum enorm de pe urma unificării economice a Europei în paralel însă cu exploatarea constantă a forțelor de muncă, care beneficiază de libertatea de mișcare în cadrul UE.
Echilibrul economic nu este un obiectiv și la nivel național, unde diferențele dintre județețe țării încep să se resimtă. Prognozele oficiale privind creşterea economică pe teritoriul României s-au depreciat în multe dintre judeţele bogate mai substanţial decât în cele mai sărace, pe parcursul acestui an. Economia mai dezvoltată şi în special industria din judeţele mai bogate nu au reuşit să amelioreze efectul scăderii consumului, în evoluţia estimărilor emise de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP). Excepția notabilă este a județelor unde funcţionează marii producători auto și unde CNSP se aşteaptă la creșteri mai mari decât cele prognozate anterior.
Mai mult de atât, probleme sunt și pe piața muncii în domeniul construcțiilor unde aproape 40% dintre angajaţi sunt muncitori necalificaţi. Majoritatea salariaţilor din construcţii de clădiri câştigă în jurul salariului minim pe economie, se arată în studiul privind dinamica pieţei muncii la nivelul principalelor industrii angajatoare, realizat de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM), publicat de Economica. De la 1 ianuarie 2019, salariul minim din construcţii creşte la 2.360 de lei "în mână", potrivit OUG nr. 114 din 2018.
Cu mult mai bine decât în construcții câștigă angajații CNSAS. Într-un raport publicat de Economica se arată că peste 80% dintre angajați au salarii de peste 6.000 de lei, cei mai mulți dintre ei având funcția de consilier superior. Printre funcţiile ocupate de angajaţii care au venituri de peste 6.000 de lei net în octombrie se numără cele de auditor superior, expert superior, inspector superior, şef serviciu, director grad II. Directorul general al CNAS e cel mai bine plătit funcţionar al instituţiei. El a încasat în octombrie un venit net de circa 9.300 de lei.
La capitolul investiții, CJ Dolj a semnat un contract de circa 3,5 milioane euro pentru modernizarea drumului 652A DN 6 (Cârcea) - DN 65, în valoarea de circa 3,5 milioane de euro, inclusiv TVA, cu asocierea de firme SC Erpia SA - SC Conmetal SRL. Potrivit preşedintelui CJ Dolj, Ion Prioteasa, în urma procedurii de atribuire, instituţia a reuşit să facă o economie de aproape 700.000 de euro, faţă de suma estimată în cadrul proiectului finanţat din fonduri europene.
Economii nu s-au făcut însă în cazul cheltuielilor de război. Într-un articol publicat de Adevărul se arată că România a cheltuit peste 3 miliarde de lei cu finanţarea participării militarilor români la misiunile din Afganistan şi Irak. Este vorba de contribuţia României la sistemul de apărare colectivă, în cadrul NATO. „În perioada 2002-2018, România a participat în misiunile din teatrele de operaţii din Afganistan şi Irak cu 38.796 de militari (Afganistan – 30.331 şi Irak – 8.465). În această perioadă, costurile estimate aferente participării la aceste misiuni s-au ridicat la 3.536.096.474 lei”, transmite, într-un răspuns oficial, Ministerul Apărării Naţionale (MApN).
