După preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene, că lucrurile merg prost nu o știm doar noi, acum o văd și alții, ba mai mult, o scot și în evidență. Astfel că, ziarul francez Le Figaro a publicat un amplu reportaj despre România, sub titlul „la București, puterea își reglează conturile cu Bruxelles“, menționând că aceasta a fost lansată oficial în contextul tensiunilor între liderii europeni și oficialii români. Lovitura de început a fost ratată, atât pentru imaginea acestei țări de aproape 20 de milioane de locuitori, una dintre cele mai sărace din UE, cât și pentru Uniune, care expune o nouă fractură între vestul continentului și Europa Centrală, în timp ce Brexitul se profilează și naționaliștii europeni ar putea câștiga teren la alegerile europene din luna mai, notează publicația.
Și dacă tot veni vorba despre alegerile europene din luna mai, pentru care tot mai mulți politicieni se înghesuie să își anunțe candidatura, Adevărul scrie despre indemnizațiile europarlamentarilor. Se pare că, veniturile unui europarlamentar ar pleca de la 8.000 de euro pe lună, sumă la care se mai adaugă și alte cheltuieli, în total putând ajunge chiar si la 20.000 de euro.
Dar, fie că este vorba despre o funcție la nivel de stat sau la nivel european, misiunea celor aflați la conducere este să facă lucrurile să meargă cât mai bine. Într-un material realizat de Digi24, se vorbește despre cele mai importante legi care ar trebui să facă ordine în industria alimentară, legi blocate de ani de zile în Parlament. Nici cantitatea de grăsimi din alimente, nici zahărul din băuturi și nici chiar mult așteptata lege a reducerii risipei alimentare nu au prezentat vreun interes. Astfel, producătorii nu știu și nici nu vor să știe ce cantități de acizi au produsele lor pentru că nu îi controlează nimeni.
Consecințele unei proaste guvernări se reflectă în numărul tot mai mare de tineri care aleg să migreze, după cum arată un raport al Eurostat prezentat de Edupedu. Viitorul nu arată tocmai bine, România va pierde 5,8 milioane de locuitori până în 2080, dacă migrația continuă să fie la un nivel ridicat. În anul 2080, în scenariul de bază luat în calcul de Eurostat, populația va ajunge la 14,5 milioane de locuitori.
Cu sau fără scenariu, autoritățile române s-au pregătit și au venit în față cu cel mai greu de falsificat pașaport din lume, datorită elementelor de securitate adăugate. Fiecare foaie a noilor pașapoarte conţine un element stilizat a unui monument istoric sau a unui element turistic cunoscut din România, cum ar fi Delta Dunării, Lacul Roşu, Peştera Scărişoara sau oraşul medieval Sighişoara.
Cu pașapoartele pregătite Brexitul care e din ce în ce mai aproape, Claudia Guţulescu, o româncă originară din Drobeta-Turnu Severin care trăieşte de mai mulţi ani în Londra, ne arată cum călătoresc românii cu avionul. „Se îmbracă cu gecile şi iau valizele în braţe cu 20 de minute înainte de aterizare“.
Iar dacă aleg să zboare de la Iași, pasagerii pot avea surprize dintre cele mai neplăcute. Aerogara Iaşi este înţesată de mizerii. Podeaua este murdară în ultimul hal, iar pe jos tronează la loc de cinste ambalaje, hârtii şi sticle de plastic. Pe de o parte asta arată că personalul Aeroportului nu se îngrijeşte cum ar trebui de curăţenie, iar pe de altă parte şi faptul că mulţi călători sunt necivilizaţi şi nu se sfiesc să arunce pe jos. Dar nu toată lumea alege să plece.
Există și locuri în care lucrurile merg mai bine. De pildă, într-o comună din Botoșani, sătenii au internet peste tot, inclusiv pe uliţă sau în fundul curţii. „Este mai uşor să tragi internet, decât apă și canal“. Lux, am putea spune.
Iar ca să ne convingem că nu se trăiește chiar așa de rău, Vice a realizat un material despre ce bijuterii mai poartă românii. Și contrar așteptărilor, oamenii „au început să renunțe la pietre și vor modele cât mai simple.“
