INTERVIU ​Google, despre "taxa pe link": Și în România am putea fi puși în situația să decidem ce editori de presă intră în căutări și cine nu / Încurajăm România să susțină o soluție adecvată și eficientă a disputelor - Hotnews Mobile
1 € 4,7607 1 USD 4,2327sâmbătă 20 apr 2019

INTERVIU ​Google, despre "taxa pe link": Și în România am putea fi puși în situația să decidem ce editori de presă intră în căutări și cine nu / Încurajăm România să susțină o soluție adecvată și eficientă a disputelor

de Costin Ionescu Sâmbătă, 12 ianuarie 2019, 4:15
- a A+
Imagine
Editorii de presă din România ar urma să resimtă la fel ca cei din restul Europei problemele care vor apărea în relația cu Google, dacă nu vor exista schimbări în textul viitoarei directive europene privind drepturile de autor, la capitolul referitor la așa-numita "taxă pe link", a avertizat, într-un interviu acordat HotNews.ro, un înalt oficial al companiei americane. Mai mulți bani pentru editorii mari, mai puțini pentru cei mici, afirmă Richard Gingras, vicepreședinte pentru News în cadrul Google. El spune că această companie nu vrea "neapărat" o prelungire a negocierilor, dar încurajează România - țară care preia președinția Consiliului UE într-o perioadă când ar trebui finalizate discuțiile pe tema directivei - să susțină o "soluție adecvată și eficientă" a disputelor pe această temă.



În discuția purtată prin telefon cu HotNews.ro, reprezentantul Google a expus punctul de vedere al corporației americane, punct de vedere contestat de organizații ale marilor publisheri europeni, care invocă inclusiv posibilitatea unui abuz de poziție dominantă din partea corporației americane.
  • Una dintre pozițiile grupurilor ce reprezintă editorii de presă: "Nu trebuie să mire pe nimeni modul cum Google își intensifică opoziția, având în vedere că modelul afacerii sale în sine se bazează pe refolosirea la liber a conținutului valoros al editorilor și al altora, dictând în același timp termenii și condițiile" - pe larg, aici
  • Care e răspunsul Google în această privință - mai jos.

Richard Gingras a discutat cu HotNews.ro în condițiile în care tratativele la nivelul instituțiilor europene, referitor la viitoarea Directivă privind drepturile de autor pe piața unică digitală, au intrat în prelungiri. Documentul, care actualizează reguli vechi de două decenii și asupra căruia, în cea mai mare parte, părțile interesate au căzut de acord, include articole care sunt în continuate disputate, în special:
  • articolul 11 , referitor la așa-numita "taxă pe link" - o obligativitate a companiilor de internet să plătească atunci când preiau elemente din conținutul publisherilor, cum e cazul rezultatelor Google sau al articolelor distribuite pe Facebook
  • articolul 13, referitor la responsabilitatea pentru materialele purtătoare de drepturi de autor, publicate de terți pe platforme de distribuție online.
  • vezi Dosarul HotNews.ro pe tema directivei, pentru informații detaliate

În perioada imediat următoare sunt programate noi discuții la nivel de Parlament European-Comisie-Consiliul UE pe tema directivei europene privind drepturile de autor, după ce negocierile de luna trecută au rămas fără rezultat. Una dintre problemele fierbinți este actuala formulă a articolului 11, ce oferă editorilor de presă dreptul să pretindă bani de la platforme precum Facebook sau Google, pentru linkurile sau textele de trimitere către articolele de pe site-urile respectivilor publisheri. Această chestiune capătă amploare în condițiile în care editorii de presă se plâng, de multă vreme, de distorsiunile din piața globală de publicitate online, unde majoritatea banilor se îndreaptă spre platformele mari de tehnologie (Google, Facebook) și doar o mică parte ajunge la furnizorii de conținut.

Potrivit lui Richard Gingras, "a fost mereu în interesul nostru să ne asigurăm că avem un ecosistem sănătos pentru jurnalism. E important pentru că oferă valoare serviciului de căutare pe care îl oferim și pentru afacerile nostre în domeniul publicității - milioane de publisheri folosesc tehnologiile nostre în domeniu." El spune că, în opinia Google, modelul actual este amenințat de unele prevederi ale Directivei, în formula actuală a proiectului.

Potrivit vicepreședintelui Google, compania este pe deplin de acord cu nevoia de actualizare a regulilor în domeniu și este "angajată să contribuie la găsirea unei soluții funcționale". Dar, spune el, sunt probleme cu actuala formulare, ce pot duce la "consecințe nedorite".

Principalele probleme ale Directivei în privința relației Google-editori de presă, din punct de vedere al Google, în descrierea lui Richard Gingras:
  • Directiva ar obliga motoarele de căutare și agregatoarele de știri de tip Google News să "impună licențe comerciale în relația cu editorii și astfel să ia decizii în privința conținutului ce apare în rezultatele căutării", ceea ce ar înlocui modelul actual, al "oportunităților egale pentru toată lumea"
  • "Aceasta ar favoriza editorii mari, în defavoarea editorilor mici și a noilor voci care apar pe piață", deoarece "banii ce pot fi plătiți, în condiții rezonabile, nu sunt nelimitați (...) Google News nu este un produs ce atrage venituri, între altele, chiar și în domeniul Search-ului știrile nu sunt un pilon în atragerea de venituri". Iar banii care vor fi, afirmă el, vor ajunge la cei cu putere de negociere.
  • Gingras invocă o analiză realizată în Germania, potrivit căreia, dacă se aplică textul Directivei așa cum e acum, editorii de presă mici ar primi sub 1% din veniturile generate în urma directivei, în timp ce cel mai mare grup de presă din țară ar atrage 64% din bani.
  • SItuația rezultată, în descrierea Google, ar "reduce accesul consumatorilor la diversitatea de informații și opinii" existentă în prezent și ar dezavantaja vocile noi, în condițiile în care "inovația e crucială pentru viitorul ecosistemului jurnalismului".
  • El a amintit cazul Spaniei, unde în urma unei legi locale ce pretindea companiei să ofere bani publisherilor Google a închis serviciul de News. "După un an, traficul era în scădere pentru toată presa spaniolă. Accesarea publicațiilor online era în scădere pe linie. Iar micii editori au fost afectați mult mai mult decât cei mari."


Google și-a făcut auzită, cel mai recent, poziția pe această temă într-o notă publicată la începutul lunii decembrie. Vezi declarația oficială de atunci

În ultimele săptămâni, lucrurile nu au evoluat. "Faptul că avem această conversație e un indiciu că nu vedem schimbări care să ne asigure că vom avea un act legislativ eficient", spune Gingras. Dar care e soluția sugerată de Google?
  • Aceea ca, ținând seama că - după cum tot el a spus într-un interviu recent pentru Politico - nu sunt suficienți bani pentru toți publisherii, editorii de presă să aibă posibilitatea de a nu-și folosi dreptul de a cere bani, deoarece nu le-ar ajuta modelului de afaceri. Sau, după cum pune oficialul Google problema, într-un limbaj ce susține poziția companiei: "publisherii ar trebui să poată în continuare să ia singuri decizii, să-și controleze destinul în privința modului cum e descoperit conținutul lor, cum obțin bani din conținut. (...) Să poată să spună că vor să apară în căutări, în Google News, că nu vor banii aceștia ci vor audiența aceea, ocazia să-și dezvolte afacerea".

Pentru reprezentanți ai celeilalte tabere, precum Christian Van Thillo, președinte al Consiliului Editorilor Europeni (ce reunește mari publisheri europeni, de la Guardian șii Ringier la Thomson Reuters, Ringier și Axel Springer), această poziție ridică probleme. Într-un recent articol pentru Euractiv.com , acesta scria:
  • "Amenințări ostentative [ale Google] de a refuza să plaseze linkuri către conținutul editorilor, dacă e adoptată legea, este un bun exemplu de abuz flagrant de poziție dominantă (...) Simpla posibilitate de a plăti pentru practicile sale actuale - un model de afaceri bazat, de fapt, pe monetizare prin intermediul conținutului de publicitate produs de alți jucători din ecosistem - determină Google să amenințe că va închide Google News și să facă estimări elucubrante despre impactul pe care aceasta l-ar avea asupra ecosistemului Internetului și asupra consumatorului de Internet".

Ce spune Richard Gingras în această privință?
  • "Lucrurile au operat mereu așa: Google News și Google Search au fost mereu medii deschise. Nu dorim să ajungem în poziția de a avea acel nivel de control încât să decidem noi cine joacă și cine nu joacă. Aceasta este esența lucrurilor. Simpla sugestie că editorii nu obțin beneficii majore din servicii precum Google Search sau Google News este profund eronată. Înainte de Internet, un editor plătea foarte mulți bani ca să găsească audiențe noi, să-și pună produsul pe tarabă (...) Pe Internet, lucruri precum Google Search sau Google News au înlocuit toate acele lucruri, fără vreun cost. Pentru noi, e ciudat să răsucești realitatea și să spui că, de fapt, Google ar trebui să dea bani editorilor pentru ca editorii să-și găsească noi audiențe. E o logică defectă aici."

Richard Gingras spune că, în cazul proiectului european de directivă, nu a fost luată nicio decizie dacă să fie închis sau nu serviciul Google News , în cazul unei formule nefavorabile. O astfel de decizie va fi luată în funcție de formula finală.

Dar, dacă lucrurile ies altfel decât își dorește Google și compania va face selecție ce intră și ce nu, aceasta nu ar însemna că se schimbă modul de funcționare al Google?
  • ""Ba da, absolut. Valoarea căutărilor online este că îți permit să găsești orice care poate fi găsit, în mod legal, în orice țară. Totul, cu siguranță toate știrile puse la dispoziție de editori audiențelor lor, sunt acum accesibile, nu doar cele pentru care există relații comerciale, ci toate".

Ce se va întâmpla, de exemplu, cu un site românesc, cum va proceda Google?

  • Richard Gingras: "Așa cum vom proceda peste tot. [Dacă textul directivei rămâne neschimbat] vom fi puși în poziția să decidem cu cine încheiem acorduri și cu cine nu. După cum am spus, banii care pot fi cheltuiți astfel sunt limitați. Editorii mari vor avea mai multe mijloace să atragă bani, ceea ce înseamnă că vor fi mai puțini bani pentru editorii mici. Această dinamică se va simți și în România, credem noi. Poate, în cele din urmă, acesta va fi un lucru bun pentru editorii mari, dar nu pentru cei mici, iar lucrurile sunt negociate [la nivel european - n.red.] de marii editori".

România, țară care deține președinția Consiliului UE în perioada când forurile europene speră să finalizeze discuțiile privind această directivă, va avea un cuvânt de spus în efortul de a găsi un consens între aceste foruri și în stabilirea agendei. Ce așteptări are Google de la România, din această perspectivă? Presează Google pentru o amânare a deciziilor?

  • Richard Gingras: "Încurajăm România și pe celelalte părți interesate să conlucreze cât de bine pot, așa încât să ajungem la o soluție adecvată și eficientă. Există răspunsuri bune pentru problemele existente și sunt multe părți interesate care deja sunt de acord cu pozițiile noastre. Nu cerem neapărat o amânare anume , spunem pur și simplu: hai să facem lucrurile cum trebuie, să ne asigurăm că ajungem la rezoluțiile potrivite, că nu există consecințe nedorite".​
89109 afisari


Corectitudinea ultraliberala
contributor.bis [utilizator], Sâmbătă, 12 ianuarie 2019, 14:32
+6/14
Google n-are nimic nici din corectitudinea pe care i-o atribuiţi şi nici din morala echităţii. Google, cu un cod de "deontologie" capitalist ultraliberal , comercializeazâ produsul unor autori furati în numele gratuităţii.
Google a apărut într-o ţară liberă nu în China. Dar "Onorabilul" Google cenzurează şi listează pentru poliţia comunista pe toti opozanţii chinezi. Unde este eroarea?
Google exploatează o tehnologie conceputa (pe vremea când Google nu exista încă) ca posibilitate de COMUNICARE SI SCHIMB LIBER DE INFORMATIE. Vorbesc de Internet.
Google este un monstru mediatic care abuzează clar de poziţia sa dominantă. Dar Google este USA, si poate si NSA, într-o ţară unde patriotismul este confundat cu delaţiunea.
Societăţi gigantice ca Google, Facebook, si celelalte ca ele, pot închide robinetul când vor, dacă un război mediatic va fi declarat. În epoca idioţilor fericiti cu slogane de genul "America First", ne putem trezi în epoca preistorică a modemului de 53k, când aşteptai o oră pentru a recepţiona o fotografie.
Iată de ce Europa trebuie să-şi clădească propriul său sistem de căutare Internet. Vezi, de exemplu, proiectul Qwant, care NU memorizează TOATĂ activitatea noastra purtata pe Internet. Sau reţeaua TOR, spaima serviciilor de securitate, probabil "spartă" între timp, dar reprezentând o idee interesantă.
Există o lume liberă care luptă în continuare contra monopolului ultraliberalismului sălbatic.
Folosiţi programele Open Source şi nu mai afirmaţi prosteste că "eu n-am nimic de ascuns". NU e vorba de ascuns ci de A PRETINDE, ÎNDREPTAŢIT, libertatea de a decide ce este personal si ce este public. Viitorul copiilor noştii trebuie să fie LIBER şi nu înregimentat unora ca Dragnea sau Trump.
Din pacate a discuta de "lupta pentru libertaţile personale" este o utopie frântă în "lupta cu narcisismul primar al omenirii", care, pe "feisbuc", îsi etalează mediocritatea chiar si când merge la WC.
Toate aceste le plătim deja cu vârf si îndesat, dar cui îi pasă ?
google vs apple vs microsoft vs facebook
doejohn [utilizator], Sâmbătă, 12 ianuarie 2019, 11:44
+4/10
Din pacate Google a crescut prea mult. Din punctul meu de vedere sunt la fei de "rai" ca Microsoft la sfarsitul anilor 90, inceputul anilor 2000. Au ajuns sa stie si unde mananc, si cat dorm si unde dorm. Iar cand ai nevoie tu de ei (suport) te lovesti de forumuri si raspunsuri automate, imposibil sa dai peste o persoana reala care sa-ti rezolve problema.
inca 17 comentarii comenteaza