Presa rusă: Beijingul se joacă cu nervii autorităţilor de la Tokyo cautând gaze în disputatele ape ale Mării Chinei de Est - Hotnews Mobile
1 € 4,6605 1 USD 4,1120joi 13 dec 2018

Presa rusă: Beijingul se joacă cu nervii autorităţilor de la Tokyo cautând gaze în disputatele ape ale Mării Chinei de Est

de I.B. Vineri, 7 decembrie 2018, 3:57
- a A+
Imagine
Tokyo protestează la adresa Beijingului împotriva lucrărilor geologice de prospectare pe fundul mării, în zona în care interesele celor două state se ciocnesc. Potrivit versiunii japoneze, un vas chinezesc forează în apropierea liniei care desparte zonele economice exclusive. Fiecare dintre părţi califică drept ilegale pretenţiile celeilalte părţi. Potrivit unui expert, acest conflict teritorial se agravează prin sporirea, de către Japonia, a propriului potenţial militar, potrivit Nezavisimaia Gazeta, citat de Rador.



După cum au informat surse de la Tokyo, vasul chinezesc făcea prospecţiuni pentru petrol şi gaze şi chiar este posibil să fi săpat o sondă pe fundul mării Chinei de Sud. Problema constă în faptul că fiecare parte îşi trasează în felul ei propria zonă economică exclusivă. În afară de aceasta, Tokyo şi Beijingul nu se pot înţelege în ceea ce priveşte linia de demarcaţie.

Potrivit datelor publicaţiei South China Morning Post, Japonia suspectează că sonda săpată de chinezii, este înclinată la un anumit unghi, ceea ce le permite să extragă hidrocarburi care se găsesc în sectorul japonez.

Încă în 2008 Japonia şi China se înţeleseseră să extragă în comun petrol şi gaze. Însă acest acord a fost îngheţat din cauza faptului că cele două state au intrat în conflict în legătură cu disputa cui aparţin insulele Senkaku.

La summitul G20 din Argentina, primul ministru al Japoniei, Shinzo Abe, i-a propus preşedintelui R.P.Chineze, Xi Jinping, să revină la acordul din 2008 şi să pună la punct extracţia în comun. Se pare că ceea ce l-a determinat pe Abe să se adreseze preşedintelui Xi a fost informaţia privind forarea de probă realizată de vasul chinezesc. În orice caz, la această concluzie ajungem dacă ne gândim la declaraţia secretarului general al Cabinetului de Miniştri al Japoniei.

"Stârneşte un profund regret faptul că China continuă lucrările unilaterale în apele maritime, în condiţiile în care graniţa nu a fost stabilită", a afirmat secretarul general al Cabinetului de Miniştri japonez. În acest sens, Japonia şi-a exprimat protestul faţă de China şi pe linie diplomatică.

Yuichi Shimada, profesor la Universitatea din prefectura Fukui, afirmă că Beijingul face presiuni asupra Japoniei pentru a stabili cât de pregătită este administraţia Abe pentru confruntare. Aceasta este tactica tipică a chinezilor. Aşa se întâmplă şi în cursul războiului comercial cu SUA. Când chinezii întâmpina o rezistenţă, dau înapoi. Profesorul susţine că în zona unde se desfăşoară forările, rezervele de gaze şi de petrol sunt foarte mari. În realitate, adevăratul obiectiv al chinezilor este să se apropie de insulele Senkaku, să-şi consolideze prezenţa în regiune şi pretenţiile asupra insulelor.

Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al MAE chinez a respins protestul Japoniei. Potrivit afirmaţiilor acestuia, tocmai Japonia este cea care promovează cerinţe unilaterale. După cum se observă din declaraţiile acestuia, China face, într-adevăr, prospecţiuni pentru gaze şi petrol. Dar aceste lucrări se desfăşoară în partea chineză a Mării Chinei de Est.

Şeful Centrului pentru studii nipone al Institutului pentru Extremul Orient de pe lângă Academia de Ştiinţe a Rusiei, Valeri Kistanov, a declarat, pentru publicaţia rusă Nezavisimaia Gazeta, că "disputa din cauza zăcămintelor de petrol şi gaze din Marea Chinei de Est este o povară care afectează puternic legăturile nipono-chineze. Aceste zăcăminte sunt foarte importante pentru ambele ţări. Pentru ele consumul de gaze are o importanţă colosală. Ambele ţări sunt importatoare de gaze. Dar nu reuşesc nici să elaboreze, nici să traseze o linie de delimitare. Şi înainte japonezii acuzaseră China de încălcarea acordurilor şi chiar de faptul că ei forează în partea lor, dar ajung în partea niponă. Şi problema insulelor are legătură cu această dispută. China trimite în zonă avioane, nave".

Este adevărat că în prezent se remarcă o anumită relaxare în relaţii. Abe a fost în China. Anul viitor Xi este aşteptat în Japonia. La acest lucru a contribuit faptul că ambele ţări au interese comune: să se opună agresivei politici comerciale a preşedintelui SUA, Donald Trump.

Dar legăturile bilaterale se vor înrăutăţi în scurt timp din nou. Pentru că în luna decembrie Japonia trebuie să adopte o nouă redactare a "principiilor conducătoare ale apărării naţionale", iar, după cum a arătat expertul, se pune accentul pe faptul că Japonia va pune în exploatare un portavion care a fost transformat dintr-un portelicopter. Acest lucru va însemna că Japonia cumpără armament ofensiv. "Se discută, de asemenea, intenţia de a achiziţiona rachete supersonice sau de croazieră. Sporirea potenţialului ofensiv de către forţele nipone de autoapărare va avea ca rezultat o nouă înrăutăţire a legăturilor nipono-chineze", a conchis Kistanov.

Richard McGregor, cercetător ştiinţific principal în cadrul Institutului Louy de la Sydney, constată că arhitectul reformelor din China , Xiaoping, a ştiut să găsească o soluţie pentru divergenţele de veacuri dintre China şi Japonia. Deplasându-se la Tokyo în 1978, Xiaoping a afirmat că soluţionarea disputei privind insulele trebuie lăsată în seama viitoarelor generaţii - ele vor fi mai inteligente decât actualii lideri.

Deocamdată însă această prognoză nu se înfăptuieşte. După cum a remarcat omul de ştiinţă australian, Japonia şi China nu au reuşit nici măcar să dea uitării rănile războaielor pe care le-au avut între ele.
0 afisari


Niciun comentariu
comenteaza