Nu-mi dau exact seama cum a redevenit Adrian Nastase un om onorabil. Ne da sfaturi politice de la televizor, propune planuri de aliante politice pentru PSD. Cum a ramas cu dosarul sau de coruptie? Nu a fost declarat nevinovat, ba din contra a facut tot ce a putut pentru a amana verdictul.
Departe de a fi o victima a sistemului juridic, este un profitor al modului in care functioneaza acest sistem. Acum, Curtea Constitutionala l-a facut mai egal in fata legii decat cetatenii de rand.
Cat a durat cercetarea penala, Nastase ne-a spus ca e nevinovat, a invitat ziaristii acasa sa-i vada casa tapetata cu tablouri ca vizuina unui bursuc snob si ne-a asigurat ca abia asteapta sa ajunga in fata judecatorilor pentru ca acestia sa-l scape de procurorii cei rai.
Ma gandesc ca un om hartuit de procurori ar face orice sa-si gaseasca mai repede dreptatea la tribunal. Ce face Nastase? Ataca legea raspunderii ministeriale la Curtea Constitutionala. De ce? Monica Macovei a modificat legea pentru ca fostii ministri sa poata fi judecati ca orice cetatean obisnuit, fara comisie si avize suplimentare.
Suspecta decizie pentru om care se stie nevinovat. Curtea Constitutionala a declarat acum legea neconstitutio-
nala, iar Nastase este pe cai mari si se vrea inapoi la loc de frunte in politica. Din pacate pentru el, decizia Curtii il poate scuti de puscarie, dar in nici un caz nu il spala in fata opiniei publice. Imaginea sa nu este curata si nici nu are de ce sa fie curatata. Este departe de postura victimei caruia judecatorii i-au facut dreptate.
Simpla lui pretentie ca dosarul a durat prea mult, deci trebuie sa se intoarca in politica pentru ca a pierdut oricum timp pretios cu acuzatiile este incredibil de ipocrita.
A pierdut timp mult pentru ca el a atacat legea la Curte. Daca nu o ataca, dosarul se judeca mai repede. Si atunci ori mergea la puscarie, ori revenea in viata publica precum un martir al dreptatii.
Decizia Curtii Consti-tutionale pleaca de la premisa ca atat ministrii aflati in functie, cat si cei care au terminat mandatul trebuie judecati la fel, pe baza principiului egalitatii in fata legii. Insa, daca aplicam consecvent principiul expus de Curtea Constitutionala, atunci ajungem la o aberatie de interpretare a legii fundamentale.
Avem un articol 16 din Constitutie care spune ca toti suntem egali in fata legii si apoi avem un articol 109, care spune cum pot fi anchetati ministrii, pe o procedura diferita decat cetatenii obisnuiti. Adica, toti suntem egali, dar ministrii sunt mai egali, mai protejati in fata legii.
Acum, Curtea Constitu-tionala a decis ca fostii ministri nu trebuie sa fie egali cu toti cetatenii, ci trebuie sa fie egali cu colegii lor ministri aflati in functie.
Frumoasa interpretare, nu? Dincolo de intreaga disputa juridica pe care a declansat-o prin contestatia sa, Nastase este ipocrit, pentru ca el insusi a promis cand era in functie sa renunte la protectia speciala pentru fostii ministri.
Comisia Europeana sesizase ca aceasta este in fapt o piedica impotriva anchetarii cazurilor de coruptie. Cum nu se putea arunca peste bord Articolul 109 din Constitutie, Comisia ne-a cerut ca macar fostii ministri sa nu mai dispuna de protectia speciala (in ideea ca se pot apara de procurori prin procedurile obisnuite, ca toti muritorii de rand).
Presat de UE, Nastase a promis sa faca aceasta schimbare. Fapt recunoscut acum cu onestitate de Cristian Diaconescu, ministru al jusititiei atunci: „Chiar noi, guvernul PSD, am inclus in 2004 ridicarea imunitatii acordate fostilor ministri in programul de reforma pentru 2005". Pana la urma, Macovei a facut respectiva schimbare.
Acum, ajuns simplu muritor, Nastase vrea cu tot dinadinsul protectia speciala pentru ministri, nu vrea sa fie egal cu toti fraierii de alegatori.
Aproape scapat de puscarie de Curtea Constitutionala pe chestiuni de procedura, Nastase se crede acum campion al dreptatii. Obrazul sau gros nu mai e o surpriza. Surprinzator este faptul ca e luat in serios.
Facem emisiuni tv despre el, e invitat sa revina in partid - un element uman atat de valoros nu poate fi risipit doar pentru ca a vrut si el un casoi si ceva profit din afacerile apropiatilor cu statul.
