Financial Times: Carlos Ghosn plănuia fuziunea Nissan-Renault înainte de fi arestat ● Les Echos: Obiectivul lui Macron privind șomajul este compromis ● Partidul lui Macron ar vrea să forțeze băncile să crediteze la dobândă zero achiziții auto ● Numărul seniorilor de peste 65 de ani care lucrează s-a triplat în ultimii 10 ani ● The Guardian: Unul din patru europeni susține populiștii ● Acordul "defetist" al premierului cu privire la Brexit, bazat pe o "lipsă de înţelegere" ● Duma: Socialiştii bulgari: Ieşirea sunt alegerile anticipate ● Handelsblatt: Turcia publică o înregistrare audio a uciderii lui Khashoggi. Lectură plăcută!
- Financial Times: Carlos Ghosn plănuia fuziunea Nissan-Renault înainte de fi arestat
Carlos Ghosn planuia o fuziune între Renault și Nissan înainte de arestarea sa în Tokyo în această săptămână, dar compania japoneză se opunea acestei idei și căuta mijloace prin care să o blocheze.
Mai mulți membri ai consiliului Nissan au spus că această fuziune urma să se materializeze în lunile următoare, potrivit unei persoane apropiate consiliului.
Renault și Nissan își dețin acțiuni una la alta într-o structură gândită încă de acum 20 de an,iar domnul Ghosn, în calitate de șef al alianței auto și președinte al Nissan, plănuise o fuziune pentru a face parteneriatul "ireversibil".
Reprezentanții Nissan au declarat că arestul dlui Ghosn a urmat câtorva luni de investigație internă și a survenit declarațiilor unui ”avertizor de integritate”. Marți, Renault, unde domnul Ghosn era președinte și director executiv, l-a înlocuit temporar pe dl Ghosn cu Thierry Bolloré.
Dl Ghosn a fost motorul principal al fuziunii celor două companii, dar a întâlnit o rezistență acerbă din partea consiliului Nissan, potrivit oamenilor familiarizați cu discuțiile. Renult deține 43% din compania Nissan, procent care îi conferă un nivel neobișnuit de control, cu capacitatea de a numi directori executivi. În schimb, Nissan, cu cele 15% din acțiunile Renault, nu are drepturi de vot și nici nu are control asupra Renault.
"Consiliul de conducere [Nissan] a spus întotdeauna că va lupta foarte serios împotriva oricărei reorganizări care ar înrădăcinat acest statut secundar al Nissan”, a spus o persoană apropiată de consiliul de administrație al companiei nipone.
În plus, Nissan se temea să dea companiei franceze accesul la numerar, care a ajuns la ¥ 1,2 tn (10,7 miliarde dolari) potrivit ultimelor date semestriale.
Pe măsură ce Nissan se pregătea de discuții amănunțite ale planurilor de fuziune, tensiunile între domnul Ghosn și Hiroto Saikawa, directorul executiv al Nissan, creșteau, spun persoane familiare cu discuțiile. Relația se înrăutățise considerabil și nu mai era acea caldă prietenie de anul trecut, când domnul Saikawa a preluat funcția de director executiv de la domnul Ghosn.
Procurorii din Tokyo investighează bunurile imobile achiziționate de Nissan pentru domnul Ghosn, inclusiv locuințele din Liban și Brazilia, potrivit presei japoneze.
Domnul Ghosn părea foarte surprins luni după amiază, când a aterizat pe aeroportul Haneda și a dat de procurorii din Tokyo și de reporterii ziarului Asahi. Dl Ghosn zburase în Japonia pentru o întâlnire cu guvernatorul orașului Tokyo, întâlnire planificată pentru miercuri.
Tensiunile dintre domnul Ghosn și dl Saikawa s-au intensificat și pe fondul unor nemulțumiri tot mai mari ale dlui Ghosn, legate de performanța grupului japonez, care a înregistrat profituri mai mici ca urmare a scăderii vânzărilor în SUA Și a încetinirii creșterii în China, potrivit mai multor persoane.
Reputația lui Nissan în Japonia suferea de asemenea deoarece domnul Saikawa se lupta acasă cu mici scandaluri legate de verificări incorecte ale vehiculelor și date falsificate privind economia de combustibil.
La o conferință de presă luni, domnul Saikawa a subliniat efectele negative ale a ceea ce el a numit "regimul Ghosn” din ultimii 19 ani, surprinzându-și colegii de la Nissan, care îl consideraseră până atunci pe dl Saikawa unul dintre locotenenții loiali domnului Ghosn.
Renault și alianța au refuzat să comenteze planurile de fuziune; Nissan nu a putut fi contactat pentru comentarii.
- Les Echos: Obiectivul lui Macron privind șomajul este compromis
Rata șomajului a stagnat în trimestrul al treilea, la 9,1%, a declarat marți INSEE. Revenirea la un nivel de 7% în cinci ani de prezidențiat va fi foarte dificil.
Șomajul a stagnat în toamnă față de cel din vară la 9,1% pentru Franța, fiind de 8,8% pentru Franța metropolitană. "Pariul lui Macron este compromis", spune Eric Heyer, economist la OFCE. Puțin mai optimist, Yannick L'Horty (Universitatea din Marne-la-Vallée) crede că 7% este încă posibil. Cu toate acestea, e necesar să fie eliminate dificultăți de recrutare. " Stéphane Carcillo, economist la OCDE, spune că o reducere a șomajului depinde de punerea în aplicare a reformelor.
Cifrele INSEE confirmă faptul că economia franceză crește într-un ritm sustenabil pentru a se putea reduce și stabiliza șomajul. Stimulentele acordate pentru creșterea ocupării forței de muncă și-au epuizat și ele efectele (bonusurile de angajare în IMM-uri, credit fiscal pentru competitivitate și ocuparea forței de muncă).
Alte titluri din Les Echos:
- Partidul lui Macron ar vrea să forțeze băncile să crediteze la dobândă zero achiziții auto
În timp ce tensiunile produse de ”vestele galbene” încă mai afectează anumite părți ale teritoriului, majoritatea parlamentară caută o cale de ieșire. Deputații partidului lui Macron vor să preseze băncile pentru obține un mecanism de microcreditare cu o rată a dobânzii aproape de zero destina achiziționării de vehicule cu emisii reduse.
"E vorba de un împrumut acordat pe 18 - 24 de luni, cu un nivel foarte scăzut, aproape de zero, pentru a ajuta familiile mai modeste ", spune Amélie de Montchalin. Deputații știu că le va fi greu să convingă băncile să intre în program. ”Dar și ele vor găsi un interes economic pentru a intra. Dacă schimbați o mașină care azi consumă 8 litri la 100 de km cu una care consumă 4 litri, economisiți 100 de euro lunar. Iar acești bani îi veți putea da pe rată la banca ce v-a finanțat schimbarea mașinii”, spune Olivia Grégoire.
- Numărul seniorilor de peste 65 de ani care lucrează s-a triplat în ultimii 10 ani
Din ce în ce mai mulți seniori preferă să-și prelungească viața activă în câmpul muncii, arată un studiu al INSEE, publicat marți. Dacă în 2006, doar 2% dintre pensionari erau activi pe piața muncii, astăzi procentul acestora depășește 7%.
Această evoluție poate fi explicată în primul rând prin diferitele reforme ale sistemului de pensii și prin relaxarea, din 2004, a condițiilor în care este posibilă combinarea salariului cu pensia. "Creșterea speranței de viață și a nivelului de calificare a generațiilor vizate de aceste reforme ar fi favorizat, de asemenea, creșterea ocupării forței de muncă a persoanelor în vârstă", notează INSEE.
Drintre cei cu vârsta cuprinsă între 65 și 74 ani, 5% sunt angajați. În medie, aceștia sunt bărbați, au studii superioare celor inactivi din aceeași grupă de vârstă și au o stare de sănătate mai bună. Dintre femeile angajate la această vârstă, jumătate locuiesc singure (văduve sau dvorțate) sau conduc o familie monoparentală, în vreme ce doar o treime din femeile inactive fac parte din același grup social (singure/ conduc familii monoparentale). "Femeile singure cu vârsta cuprinsă între 65 și 74 de ani se mențin pe piața muncii din motive mai degrabă financiare decât cele legate de satisfacție sau carieră", spun autorii raportului. studiul. O altă caracteristică a vârstnicilor activi este aceea ca unul din cinci este parizian sau din apropierea Capitalei, iar unul din trei lucrează ca simplu muncitor.
- The Guardian: Unul din patru europeni susține populiștii
Partidele populiste și-au triplat numărul de susținători în Europa ultimilor 20 de ani, asigurându-și suficiente voturi pentru a-și instala liderii în Guvernele a 11 țări și contestând ordinea politică stabilită pe întreg continentul.
Creșterea constantă a sprijinului pentru partidele populiste europene, în special de dreapta, este dezvăluită într-o analiză a performanțelor lor în alegerile naționale din 31 de țări europene în decurs de două decenii, realizată de The Guardian împreună cu peste de 30 de oameni de știință.
Datele arată că populismul a crescut constant din 1998. Cu două decenii în urmă, partidele populiste erau o forță marginală, reprezentând doar 7% din voturi pe întreg continentul; la cele mai recente alegeri naționale, unul din patru voturi exprimate a fost pentru un partid populist.
"Nu demult, populismul era un fenomen marginal", a declarat Matthijs Rooduijn, sociolog la Universitatea din Amsterdam, care a condus cercetarea.
"Astăzi a devenit din ce în ce mai larg răspândit: unele dintre cele mai semnificative evoluții recente, cum ar fi referendumul Brexit și alegerea lui Donald Trump, nu pot fi înțelese fără a lua în considerare această creștere a populismului.
Suporterii populismului declară că liderii populiști îi reprezintă pe oamenii obișnuiți, pe care îi apără împotriva jocurilor și intereselor de culise. Prin urmare, ei sunt o forță vitală în orice democrație. Dar criticii spun că populiștii odată instalați la putere subminează adesea normele democratice, fie prin subminarea mijloacelor mass-media și a sistemului judiciar, fie prin încălcarea drepturilor minorităților.
Aceasta dezvăluie diferitele averi ale populiștilor de dreapta, cum ar fi Viktor Orbán și italianul Matteo Salvini, care au avut cele mai mari succese în ultimii ani și care au părăsit partidele populiste, care s-au extins rapid după criza financiară, dar nu au reușit să obțină un loc în guvern oriunde altceva decât Grecia.
Pentru a urmări succesul partidelor populiste din Europa, Rooduijn și Guardian au lucrat cu cercetători politici pentru a examina sute de partide politice și a decide dacă au fost sau nu populiști în diferite etape în ultimii 20 de ani.
Rezultatele alegerilor naționale din 1998 au fost apoi cartografiate pe definițiile partidelor pentru a arăta tendințele în timp.
Europa nu este singura care se confruntă cu această creștere: populiștii au fost aleși în funcții executive în cinci dintre cele mai mari șapte democrații ale lumii: India, SUA, Brazilia, Mexic și Filipine.
În Europa, populismul este pe un val tot mai mare. Partidul de extremă dreapta din Austriei a fost fondat în 1956 de un fost nazișt. A câștigat circa 20% din voturi în 1994. Acum este parte a coaliției de guvernare a țării.
Partidele populiste s-au bucurat de succes în Norvegia, Elveția și Italia în anii 1990. Dar, până la sfârșitul secolului, ideile populiste și vârfurile lor de lance au început să se rîspândească în Olanda, Franța, Ungaria sau Polonia.
După criza financiară din 2008 și cea a migranților din 2015, populismul a cunoscut fenimenul bulgărelui de zăpadă. Partidul elen Syriza a câștigat mai întâi 27% din voturi, apoi 36%; Ukip a impins Marea Britanie către Brexit. Marine Le Pen a devenit al doilea membru al familiei sale care participă la alegerile prezidențiale, câștigând 33% din voturi.
Partidul german Alternativ für Deutschland a devenit prima formațiune de extremă dreaptă de după cel de-al doilea război mondial care a intrat în Parlament, unde deține mai mult de 90 de locuri; în Italia, Liga extremă dreaptă și Mișcarea Cinci stele au câștigat aproape 50% din votul popular; Fidesz are 49% din voturi.
Cercetările arată că populiștii din stânga au mult mai puțin succes în Europa decât colegii lor de dreapta și că lupta între cele două aripi extremiste duc la apariția unor jucători mai mici cum sunt Podemos în Spania și La France Insoumise în Franța.
"Există trei motive principale pentru creșterea bruscă a populismului în Europa", spune Cas Mudde, profesor universitar la Universitatea din Georgia. "Marea recesiune, care a creat câteva partide populiste puternice. Apoi așa-numita criză a refugiaților, care a fost un catalizator pentru populiștii de dreapta și, în final, transformarea partidelor non-populiste în partide populiste - în special Fidesz și Partidul Lege și Justiție [în Polonia]. "
Claudia Alvares, profesor asociat la Universitatea Lusofona din Lisabona, spune că rețelele de socializare au avut un rol important în creșterea populismului. "Furia pe care politicienii populiști reușesc să o canalizeze este alimentată de postările din social media, deoarece aceste rețele sociale sunt foarte permeabile la răspândirea ușoară a emoțiilor. Rezultatul final este o creștere a polarizării discursului politic și jurnalistic. "
În timp ce tendința generală din Europa confirmă o creștere dramatică a ponderii populare a voturilor, există și nuanțe. În Belgia, de exemplu, partidul naționalist flamand populist Vlaams Belang e în declin de un deceniu. Partidul finlandez, care s-a alăturat coaliției de guvernare din Finlanda în 2015, după ce a câștigat 17,5% din voturi, a explodat și s-a scindat în două; cele două partide succesoare abia adună 10% și respectiv 1,5%. Sprijinul pentru Partidul Poporului danez, care acordă sprijin minorităților centrale, a scăzut de la 21% în 2015 la 17%.
Alte texte din The Guardian:
- Acordul "defetist" al premierului cu privire la Brexit, bazat pe o "lipsă de înţelegere"
Susţinătorii Brexitului lansează un pamflet cu "17 mituri" legate de ieşirea din uniunea vamală
Susţinătorii conservatori ai Brexitului intenţionează să aţâţe din nou opoziţia faţă de acordul de retragere (din UE) al Theresei May, afirmând că el se bazează pe nişte temeri "defetiste" şi pe nişte poveşti înspăimântătoare legate de ieşirea din uniunea amală.
Într-un pamflet lansat de Grupul pentru Cercetări Europene (ERG) şi Global Britain se arată că strategia de negociere a dnei May s-a bazat pe neînţelegerea pârghiilor prin care funcţionează comerţul internaţional.
Temându-se că o rebeliune împotriva premierului şi a acordului său a fost blocată, autorii documentului subliniază ceea ce, în opinia celor două grupuri, ar fi cele 17 mituri vizând ieşirea din uniunea vamală.
Printre aceste mituri s-ar număra şi ideea potrivit căreia acordul, care s-ar baza pe reglementările Organizaţiei Mondiale a Comerţului, ar necesita control la frontiere.
Lordul Lilley, unul dintre autorii pamfletului, a declarat: "Acordul propus cu UE este rezultatul unor negocieri defetiste care demonstrează o lipsă de înţelegere a pârghiilor prin care funcţionează de fapt comerţul inbternaţional. Ar trebui să respingem această monstruoasă propunere constituţională a Theresei May".
În cadrul emisiunii "Today" ("Azi") a postului BBC Radio 4, Lilley a criticat-o pe dna premier pentru că a respins propunerea preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, care pledase pentru un acord de liber schimb în stilul celui convenit cu Canada. "Motivul respingerii pe care ni-l oferă se datorează faptului că le-a fost teamă că asta nu s-ar aplica şi Irlandei de Nord... dar şi din cauză că, în opinia lor, o zonă de liber schimb ar crea fricţiuni în comerţ, întrucât companiile vor trebui să completeze declaraţii vamale şi să declare originea produselor lor. Astăzi, am publicat un document în care afirm că toate aceste temeri... sunt în cel mai bun caz exagerate, iar în cazul cel mai rău, imaginare".
Atunci când Lilley a respins opinia crespondentului BBC Christ Morris, potrivit căreia comerţul s-ar desfăşura fără probleme în condiţiile reglementărilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului, el a acuzat postul că este susţinător al rămânerii (în UE).
"Marea majoritate a experţilor în comerţ şi companiile din domeniu vor respinge asta destul de dur. A te afla în piaţa unică şi în uniunea vamală asigură un comerţ fără niciun fel de fricţiuni, aşa cum doreşte şi guvernul şi aşa cum şi trebuie pentru a menţine deschisă frontiera irlandeză, lucru care, în condiţiile unui acord de liber schimb, nu ar fi întru totul posibil", a spus Chris Morris.
Lilley a replicat: "Se presupune că dvs. aţi fi un constatator al realităţii şi nu un susţinător al rămânerii", după care a adăugat: "Aş dori să vă văd la fel de riguros şi la adresa celor care îşi prezintă argumentele în favoarea rămânerii".
Lilley a refuzat să discute despre întâlnirea pe care el şi alţi susţinători ai Brexitului au avut-o cu Theresa May în cursul zilei de luni. (RADOR)
- Duma: Socialiştii bulgari: Ieşirea sunt alegerile anticipate
Partidul Socialist Bulgar (BSP) vrea alegeri anticipate, pentru a se opri haosul şi instabilitatea. Deputaţii de la BSP nu se vor înregistra în sala de plen, a declarat liderul socialiştilor bulgari, Cornelia Ninova. Socialiştii insistă pentru demisia întregului cabinet. Deputaţii de la BSP pentru Bulgaria se vor înregistra în Adunarea Naţională doar atunci când se vor examina propunerile lor legate de solicitările protestatarilor.
"Guvernul lui Boiko Borisov, cu deciziile şi acţiunile sale, creează instabilitate în ţară, în instituţii, în întregi sisteme. Nimic nu funcţionează cum ar trebui. Acest guvern este nociv", a explicat din nou Ninova. Ea a respins ca fiind imposibile opţiunile pentru un nou guvern în cadrul acestui parlament. O asemenea abordare, în opinia sa, ar fi o agonie pentru stat; ieşirea e doar una - alegeri anticipate.
"Guvernul va cădea înainte de alegerile europarlamentare. Guvernanţii vor face tot posibilul să nu demisioneze", a susţinut politologul bulgar Maria Pirgova. "În primele zile ale protestelor, remarcăm o neglijenţă din partea guvernului. De aceea, cetăţenii stau în intersecţii - este ilegal, însă statul nu face nimic, este extrem de slab. Presupun că aceste luni vor fi folosite pentru acorduri politice între partide şi vom merge la două tipuri de alegeri la alegerile europarlamentare", a adăugat Pirgova. Politologul Daniel Smilov a comentat că marea întrebare care se pune este dacă guvernul va mai rezista până la scrutinul european, iar motivul este dezacordul cu partenerul de coaliţie Patrioţii Uniţi, prin demisia vicepremierului Valeri Simeonov.
"Un posibil format ar fi între GERB şi Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, însă în prezent acestea sunt împrăştiate în părţi diferite şi este clar că nu se poate. Un alt format ar fi GERB, cu sprijinul partidului Volia şi al Mişcării pentru Drepturi şi Libertăţi. Aceste lucruri nu sunt soluţionate şi se creează sentimentul de slăbiciune. De la începutul acestui sezon politic, ne întrebăm în fiecare săptămână dacă va mai rezista cabinetul", a precizat Smilov. Maria Pirgova a menţionat că semnul nemulţumirii coaliţiei sunt instituţiile care nu lucrează. "Există deja proteste şi aceste proteste vor creşte. Totul este distrus, fărădelegile sunt tolerate, iar statul nu funcţionează. Există o atitudine de nemulţumire în masă a unor oameni inteligenţi, nu atât săraci. Din 2013, protestele sunt un fapt şi nu vor renunţa, se vor bucura de stradă şi vor pune condiţii", a mai spus politologul bulgar.(RADOR)
- Handelsblatt: Turcia publică o înregistrare audio a uciderii lui Khashoggi
La șapte săptămâni de la uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi la Consulatul din Istanbul, un site turcesc a publicat pentru prima oară presupuse citate din înregistrările audio ale crimei.
Din înregistrare se aude cum strigă Khashoggi: "Eliberați-mi brațul, ce vreți să faceți?” după ce patru bărbați l-au preluat imediat după intrarea în consulat. Docyumentul audio, publicat de Habertürk, e bazat pe surse din cercurile securității. Cei patru l-ar fi obligat pe Khashoggi să intre într-o altă aripă a clădirii consulatului, unde l-ar fi așteptat printre alții Mohammad al-Otaibi şi Maher Abdulaziz Mutreb, aflați la conducerea echipei celor 15 persoane trimise la Istanbul pentru a-l lichida pe Jamal.
Potrivit presei turce înregistrările sonore confirmă o dispută care durează circa 7 minute între Khashoggi și patru atacatori.
Mutreb i-a spus lui Jamal că este un "trădător" care va primi o "pedeapsă binemeritată". După aceea, din înregistrări se aud scene de bătaie și de tortură a jurnalistului saudit.
Site-ul precizează apoi că au fost înregistrate 19 apeluri telefonice între consulat şi Arabia Saudită. Unul dintre destinatari era Saud al-Qahtani, consilierul lui Mohammed bin Salman.
În total, pe bandă se aud vocile a șapte bărbați. Potrivit surselor unul dintre vorbitori a fost identificat ca fiind Mahir Mutrib. Se pare că el i-ar fi spus: "Tradatorule! Vei primi pedeapsa pe care o meriți!”
Potrivit lui Hürriyet, profilul vocii a fost comparat cu eșantioanele de voce luate de oficialii de la frontieră în momentul în care Mutrib a intrat în țară. Mass-media din SUA l-a identificat pe Mutrib ca un apropiat al prințului moștenitor Mohammed bin Salman.
Vocea lui Mutrib se aude și în cele 19 convorbiri telefonice cu Arabia Saudită. Patru dintre aceste discuții au fost purtate cu consilierul personal al Printului, Saud al-Kahtani. Departamentul de Trezorerie al SUA a declarat săptămâna trecută că operațiunea de ucidere a lui Khashoggi a fost coordonată de Mutrib.
Ministrul de Externe Adel al-Jubair a spus: "Noi, în Regat, știm că astfel de acuzații împotriva Prințului sunt complet greșite și le respingem cu hotărâre".
Ministrul a avertizat, de asemenea, împotriva încercărilor de a deteriora imaginea regelui sau prințul coroanei. Al-Jubair a precizat că monarhia de la Riyadh nu va tolera nici o acuzație oficială adusă celor doi demnitari: "Aș dori să subliniez faptul că eventuale acuzații aduse Regatului Arabiei Saudite, reprezentat de rege și de moștenitorul tronului, reprezintă o linie roșie, a cărei traversare nu va fi permisă nimănui”.
Guvernul federal a suspendat temporar exporturile de arme către Arabia Saudită și a impus o interdicție de intrare pentru 18 cetățeni saudiți suspectați de implicare directă sau indirectă în asasinarea lui Khashoggi.
Prințul moștenitori Mohammed bin Salman nu e pe această listă.
"Salutăm măsurile cu care guvernul german a răspuns la uciderea lui Jamal Khashoggi", a declarat ambasadorul SUA în Germania, Richard Grenell.
