Legea privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor merge la promulgare în condițiile în care judecătorii Curții Constituționale au respins, marți, ca neîntemeiată sesizarea PNL. Liberalii acuzau faptul că legea inițiată de Nicolae Șerban transformă operatorii de telefonie mobilă în agenți de informare cu privire la mandatele secrete de ascultare emise de judecători. Concret, legea spune că operatorii trebuie să notifice persoanele fizice vizate în cazul unor ”incidente de securitate”.
Decizia Curții Constituționale a fost luată cu unanimitate de voturi și ea vizează strict criticile formulate de PNL. Astfel, teoretic, președintele Klaus Iohannis poate sesiza, la rândul său, CCR înainte de a semna decretul de promulgare.
”În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterea infracţiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative şi de siguranţă, precum şi privind libera circulaţie a acestor date, în ansamblul său, precum și, în special, dispozițiile art.12 alin.(1) -(5), art.13, art.14, art.15 alin.(1) -(5) și art.16 din aceasta, sunt constituționale în raport cu criticile formulate”, se arată într-un comunicat de presă al CCR.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, pe 10 octombrie, proiectul de lege privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente, în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterii infracţiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative şi de siguranţă, precum şi privind libera circulaţie a acestor date.
Proiectul prevede că prelucrarea datelor cu caracter personal pentru realizarea activităţilor de menţinere şi asigurare a ordinii şi siguranţei publice se realizează numai dacă acestea sunt prevăzute de lege şi sunt necesare pentru prevenirea unui pericol cel puţin asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii unei persoane ori a proprietăţii acesteia, precum şi pentru combaterea infracţiunilor.
"Operatorii sunt obligaţi să instituie măsurile organizatorice, tehnice şi de procedură pentru a furniza persoanei vizate informaţiile necesare potrivit prevederilor art. 13 şi art. 16 - 21 şi pentru a asigura transmiterea unui răspuns în legătură cu prelucrările desfăşurate în condiţiile prevăzute de art. 11 sau în legătură cu notificarea persoanelor vizate în cazul apariţiei unui incident de securitate", stipulează proiectul.
În plus, operatorul are obligaţia de a informa persoana vizată, în scris, cu privire la modul de soluţionare a cererilor formulate în temeiul prezentei legi. Răspunsul se transmite în mod gratuit, în cel mult 60 de zile calendaristice.
La cerere, atunci când legea nu prevede altfel, operatorul comunică persoanei vizate următoarele informaţii suplimentare: temeiul juridic al prelucrării, perioada pentru care sunt stocate datele cu caracter personal sau, în cazul în care nu este posibil, criteriile utilizate pentru a stabili perioada respectivă, dacă este cazul, categoriile de destinatari ai datelor cu caracter personal, inclusiv din state terţe sau organizaţii internaţionale, orice alte informaţii suplimentare, în funcţie de specificul activităţilor de prelucrare, în special atunci când datele cu caracter personal sunt colectate fără ştirea persoanei vizate, mai prevede proiectul de lege.
