Zilnic, 700 de români îşi achiziţionează pachete de prevenţie si profilaxie. Date recente arată că piața abonamentelor private de sănătate a crescut în ultimii ani, ajungând la 1,5 milioane de abonamente la nivelul întregului sector. Principalii jucători din domeniu estimează că, până în 2020, vom vorbi de un număr de 2 milioane de pachete de prevenţie si profilaxie. Această creștere se datorează investițiilor majore în aparatură, infrastructură, personal și servicii, dar și preocupării pe care populația o arată faţă de sănătatea proprie. O componentă deloc de neglijat este accesul dificil, în termeni de necesitate, timp şi calitate, la servicii medicale de bază, în sistemul public.
Cum se face că într-o țară cu asistență medicală de stat, în care 90% dintre cetățeni sunt asigurați, oamenii se îndreaptă către privat? Răspunsurile vin cel mai adesea din experiențele personale, însă sunt sprijinite de statistici care conturează spectrul unui sistem național de sănătate în stare permanentă de avarie, subfinanțat și afectat de corupție larg răspândită.
90% dintre cetăţenii români au asigurare de sănătate de stat. În aceste condiţii, opţiunile lor fără plată ar fi un spital public sau o unitate medicală privată în contract cu casa de asigurări. Creşterea adresabilităţii serviciilor medicale cu plată şi a abonamentelor medicale derivă din dificultatea cu care statul poate să facă faţă necesităţii serviciilor de bună calitate, într-un sistem de stat cu probleme de finanţare şi de administrare eficientă, la care se adaugă diferite acţiuni de corupţie.
Potrivit Indexului European al Consumatorului de Sănătate, România se clasează pe ultimul loc din Europa în ceea ce priveşte performanţele sistemului public de sănătate. Implicit, ţări ca Bulgaria, Albania, Macedonia ori Muntenegru ne-au devansat. Principalii indicatori luați în calcul sunt: drepturile și informarea pacienților, accesibilitatea (timpii de așteptare pentru tratament), rezultatele tratamentelor, gama de servicii oferite și extinderea lor, prevenirea și farmaceuticele. Pentru fiecare dintre acești indicatori, sistemul medical public românesc a fost plasat pe ultimul sau pe unul dintre ultimele locuri.
"România are probleme grave în gestionarea întregului sector public de sănătate. România, Albania și Bulgaria au o structură învechită a sistemului medical și ar trebui să beneficieze de sprijin profesional pentru a-și restructura serviciile de sănătate", se precizează în raport. Documentul mai arată că, în timp ce restul țărilor codașe ale clasamentului au implementat măsuri pentru a produce îmbunătățiri, România a rămas unul dintre puținele state care nu a înregistrat un trend pozitiv în ultimii ani.
Alternativele medicale private, poarta de acces la o asistență de calitate
Pe fondul slabei performanțe a sectorului public, rețelele medicale private au cunoscut o expansiune rapidă, oferindu-le oamenilor alternative în îngrijirea sănătății și încurajând totodată o reformare a sectorului de sănătate. Piața privată de sănătate s-a conturat prin opoziție cu sistemul de stat, suplinind carențele acestuia și oferindu-le pacientilor opțiunea de a deține controlul asupra propriei sănătăți.
Cu alternative performante la serviciile oferite de sistemului public, reţelele medicale private au cunoscut o expansiune rapidă, stimulând concomitent reformarea sectorului de sănătate și fiind, astfel, complementare sistemului de stat.
Piața medicală privată se numără printre cele mai dinamice sectoare de afaceri din România. În 2017, ea a avansat cu 12% față de anul anterior, conform unei analize realizate la începutul acestui an de MediPrice, un portal de comparare a serviciilor medicale. Valoarea acestui segment de servicii este de aproximativ 1,7 miliarde de euro, cu o creștere medie anuală de 9,5% produsă în perioada 2011-2016.
Pachetele de prevenţie si profilaxie private, investiție în sănătate
Lansate pe piață în urmă cu 22 de ani, abonamentele medicale private au înregistrat creșteri semnificative, numărul lor fiind astăzi de 1,5 milioane la nivelul întregului sector. Marii jucători estimează că numărul de abonamente medicale private va ajunge la 2 milioane până în 2020, fie prin intermediul angajatorului, fie pe cont propriu.
În 2016, cheltuielile pentru sănătate reprezentau 4,8% din totalul cheltuielilor unei gospodării, potrivit unui studiu realizat de PwC. În acest context, 31% din populația României nu a fost deloc la doctor în ultimul an, potrivit Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED. Dintre cei care au apelat exclusiv la sistemul privat , 61% au abonament. Potrivit furnizorilor, abonamentele medicale vin în întâmpinarea nevoilor pacienților, oferindu-le acces nerestricționat la servicii medicale de calitate și transparență asupra serviciilor oferite și a costurilor pe care le presupun. Toate acestea duc la o diminuare considerabilă a timpilor de așteptare, un aspect deloc de neglijat în mediul de muncă și ritmul de viață actuale. Totodată, sunt scoase din ecuație aşa-numitele plăți informale.
Dezvoltarea pieței abonamentelor medicale private a fost încurajată de obligativitatea, prin lege, a angajatorilor, de a asigura serviciile de medicina muncii pentru angajați. Din 2017, abonamentele medicale sunt deductibile fiscal, de către angajator sau angajat, în limita a 400 de euro pe an, ceea ce a dus la un plus de atractivitate. Astfel, tot mai multe companii au început să includă abonamentele medicale private în ofertele de angajare și pachetul extra-salarial, ca metodă de atracție, respectiv de retenție a personalului.
Costurile abonamentelor medicale private se situează, în medie, la 15 euro pe lună. În general, acoperă servicii de medicina muncii, consultații de specialitate, investigații, monitorizarea stării de sănătate, analize medicale și asistență medicală de urgență. Prin monitorizarea și evaluarea constantă a stării de sănătate, abonamentele medicale contribuie la depistarea timpurie a unor potențiale probleme.
Potrivit datelor de la companiile care oferă abonamente medicale, abonații care beneficiază de aceste servicii prin intermediul angajatorului, merg la medic de 2,5 ori mai frecvent decât pacienții care nu dețin abonament. Astfel, un arondat corporate merge la medic, în medie, de 5 ori pe an.
0
8
