Exercitarea dreptului la grevă și impactul propunerilor de modificare a legii dialogului social​ - Hotnews Mobile
1 € 4,6528 1 USD 4,0896marţi 11 dec 2018
Dosare Juridice - Dreptul la grevă

Exercitarea dreptului la grevă și impactul propunerilor de modificare a legii dialogului social​

de Cristina Tudoran, Bianca Chera Vineri, 16 noiembrie 2018, 10:17
- a A+
Imagine
Dreptul la grevă a devenit universal în lumea modernă. Fie că vorbim de angajații aeroportului Otopeni, Metrorex sau de birourile Google din întreaga lume, știri de acest fel apar în fiecare săptămână. În vreme ce angajații Google acuză politica firmei vizavi de acuzațiile de comportament sexual nepotrivit sau inegalitatea între sexe, pe plaiurile românesti, motivele sunt, mai întotdeauna, legate de salarizare.



Suntem în plin sezon de negocieri colective, iar climatul economic pozitiv duce de obicei la o presiune asupra companiilor de a acorda drepturi superioare. Câteodată, acestea nu pot fi insă susținute în mod real de angajatorii din mediul privat, așa că parțile ajung la un blocaj în negociere. Acesta este momentul la care reprezentanții angajaților pot aduce în discuție exercitarea dreptului lor cel mai energic și mai dureros pentru angajatori: greva.

Unele dintre cele mai frecvente îngrijorări ale angajatorilor din mediul privat se referă la posibilitatea de a bloca tentativele ilegale de încetare a lucrului în unitate, sau, în ultimă instanță, repararea prejudiciilor suferite ca urmare a unor asemenea manifestații.

Mai mult, există la acest moment un nou proiect pentru modificarea Legii nr. 62/2011 a dialogului social, aflat în lucru la comisiile din Parlament (inregistrat la Senat sub nr. L567/2018). Ce impact are acesta fata de reglementarea generala a grevei din legile în vigoare?

1. Imposibilitatea declanșării grevei pe durata aplicării contractului colectiv de muncă

O constantă a legislației românești (și nu numai) a dreptului muncii este ca încheierea unui contract colectiv de muncă să impiedice declanșarea conflictelor colective de muncă, asigurând astfel pacea socială pe perioada sa de aplicare.

În concret, legea prevede expres situațiile în care sindicatul reprezentativ la nivel de unitate sau, în lipsa acestuia, reprezentanții aleși ai salariaților pot declara grevă, și anume:

a) dacă angajatorul sau organizația patronală refuză să înceapă negocierea unui contract colectiv de muncă, în condițiile în care nu are încheiat un astfel de contract sau acord ori cel anterior a încetat;

b) dacă angajatorul sau organizația patronală nu accepta revendicările formulate de angajați (acesta este cazul întâlnit cel mai frecvent în practică);

c) dacă părțile nu ajung la o înțelegere privind încheierea unui contract colectiv de muncă până la data stabilită de comun acord pentru finalizarea negocierilor.

Aceeași lege prevede însa expres că greva nu poate fi declarată pe durata valabilității unui contract colectiv de muncă. În ciuda reglementărilor aparent clare, în practică au aparut situații în care salariații se aflau într-unul din cazurile prevăzute la punctele b) și c) de mai sus, și, deși există un contract colectiv de muncă valabil, angajații au declanșat o grevă.

Instanțele de judecată au aratat însă că angajații trebuie să facă dovada atât a îndeplinirii uneia dintre situațiile citate mai sus, cât și, mai ales, a faptului că nu ar exista un contract colectiv de muncă în vigoare. Prin urmare, au fost declarate ilegale grevele astfel exercitate, iar organizatorii au fost obligați la plata daunelor cauzate companiilor prin oprirea lucrului în unitate.

Motivele care stau la baza acestei rațiuni pot fi sumarizate astfel:

- există un interes actual în a menține pacea socială stabilită prin contractul încă în vigoare, care prevalează în fața interesului (viitor) de a ajunge la un consens în ceea ce privește perioada ulterioară expirării acestui contract.

- declanșarea grevei, ca parte a conflictului colectiv de muncă înainte de expirarea contractului negociat, ar echivala cu o denunțare a contractului de către salariați, fapt interzis expres prin dispozițiile actuale ale Legii Dialogului Social.

Or, prin acordul dat la încheierea contractului colectiv, angajații se obligă să accepte aplicarea ca atare a condițiilor de muncă și a nivelului de salarizare pe toata perioada astfel negociată.

2. Ce noutăți aduce proiectul de modificare a Legii Dialogului Social, în forma supusă momentan dezbaterii?

Din expunerea de motive, inițiatorii ne anuntă că scopul urmărit este de a reglementa o procedură clară privind declanșarea, reprezentarea, soluționarea și monitorizarea conflictelor colective de muncă și a grevelor.

2.1 Modificările relevante cu privire la regimul grevei

Aspectele cu adevărat noi sunt puține. Însă unele dintre acestea pot avea un impact nefavorabil substanțial pentru angajatori. Le reluăm mai jos:

a) Greva să poata fi declanșată și de sindicatele nereprezentative

Proiectul de lege prevede că, în cazul în care nu există sindicate reprezentative la nivelul unității, declararea grevei se face de către toate sindicatele legal constituite la nivelul unității, cu condiția ca acestea să totalizeze jumatate plus unu din numărul angajaților unității. Hotărârea de a declanșa greva se va adopta, în acest caz, cu acordul scris a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor sindicatelor respective.

d) Se instituie un nou caz în care poate fi declarată greva

La fel ca și in reglementarea actuală, imediat dupa inițierea negocierii colective, angajatorul va trebui să pună la dispoziția partenerului de dialog social anumite informații cu caracter economico-financiar, pentru a permite acestora să fie în deplină cunostință de cauză cu privire la aspectele care fac obiectul negocierii (informațiile sunt menționate expres și în proiect, ele privesc, în general, aspecte legate de evoluția ocupării forței de muncă în unitate, situația economică a angajatorului, schimbări în condițiile de muncă, ș.a.).

În cazul în care angajatorul nu va furniza aceste informații, angajații, prin persoanele care îi reprezintă în mod legal în cadrul negocierii, vor putea declara grevă chiar înainte de începerea negocierii propriu-zise .

Avand în vedere că proiectul normativ preia interdicția de declarare a grevei pe durata aplicării unui contract colectiv de muncă, modificarile de mai sus nu ar trebui să afecteze protecția instituită în favoarea angajatorului.

e) Reducerea numărului minim de angajați care se pot constitui într-un sindicat

Proiectul prevede că va fi suficient ca un numar de 3 angajați (în loc de 15, cât este necesar în prezent) să constituie un sindicat.

2.2 Stadiul proiectului normativ și potențialele modificări ale formei actuale

Momentan, proiectul este încă în lucru la Comisiile permanente ale Senatului. Cu această ocazie însă, reprezentanții organizațiilor sindicale au propus deja amendamente cu impact semnificativ pentru angajatori. Cu titlu particular menționăm:

- se urmărește modificarea regimului juridic aplicabil grevei, inclusiv prin reglementarea unor situații în care aceasta ar putea fi desfașurată în perioada de valabilitate a unui contract colectiv de muncă (e.g. declararea nulității unor clauze din contractul aplicabil sau expirarea perioadei de aplicare a clauzelor supuse renegocierii periodice) și atenuarea regimului sancționator pentru organizatorii grevei declarate ilegale.

- impunerea obligației angajatorului de a invita sindicatul la toate ședințele consiliului de administrație care ar putea afecta angajații. Momentan, proiectul reglementează acest aspect doar cu titlu de posibilitate (ca și în prezent). Dacă însă aceasta propunere ar fi preluată de legiuitor, una dintre implicațiile majore s-ar situa în sfera propunerilor de restructurări economice, care vor fi deci dezvăluite sindicatului odata cu informarea reprezentanților conducerii, înainte de a exista deci o decizie în acest sens. Contra-argumentele aduse de angajatori țin de faptul că acest lucru ar aduce atingere prerogativei angajatorului de a iși organiza singur afacerea, drept recunoscut expres de lege. În plus, este foarte probabil ca informațiile să fie dezvaluite angajatilor vizați, fără posibilitatea unui control efectiv din partea angajatorului.

3. Concluzii

În forma în care se prezintă în acest moment, proiectul normativ nu modifică substanțial regimul actual de exercitare a grevei sau mecanismele prin care angajatorul poate căuta reparația de la instanțele competente, în cazul grevelor ilegale.

Problema o reprezintă însă modificarile propuse de organizațiile sindicale, care pot avea un impact major pentru companiile din mediul privat. Rămane de vazut în ce măsură acestea vor fi preluate în forma finală a proiectului legislativ

Un articol semnat de Cristina Tudoran (Associate) și Bianca Chera (Associate).
1190 de afisari


Niciun comentariu
comenteaza