Scumpirile confirmate luni de Institutul Național de Statistică odată cu publicarea luni a datelor privind inflația au înșelat cele mai multe așteptări. Sondajul pe care Reuters îl face periodic printre economiștii șefi ai principalelor bănci comerciale indicau o creștere medie a prețurilor de 4.1%. În realitate, prețurile au crescut în medie cu 4.25%, ceea ce ar putea urgenta procesul de creștere a dobânzii-cheie din partea BNR în ianuarie 2019.
”Estimarea noastră a fost de 4.3%, în linie cu ceea ce a anunțat INS”, spune economistul șef al BRD-GSG, Florian Libocor. Ceea ce a alimentat creșterea prețurilor este dinamica prețurilor mărfurilor nealimentare: combustibilii (8.6%), energie, gaze, încălzire (5.8%) și tutun, țigări (3.7%), mai spune Libocor.
Ne așteptăm că inflația să între pe o pantă descrescătoare în ultimele 2 luni ale anului, estimările noastre lunare indicând 0.2% în noiembrie și 0.35% în decembrie, mai consideră economistul șef al BRD. În aceste condiții rata anuală a inflației ar urma să scadă la valoarea de 3.8% pentru 2018.
Libocor mai atrage atenția asupra unui alt lucru foarte important: ”Pentru o imagine completă, trebuie menționat și faptul că recent CNP a revizuit pentru a două oară deflatorul PIB, care a ajuns la un nivel proape triplu (5.9%) față de începutul anului (2.1%)”, spune economistul român.
Pentru cei ne-inițiați cu economia, PIB-ul real reprezintă diferența dintre PIB-ul nominal și deflator.
Este pentru a două oară (prima fiind în luna iulie) când creșterea reală a PIB pentru anul 2018 se ajustează în jos cu încă un punct procentual, de la 5.5% în iulie la 4.5%.
Prima ajustare a creșterii reale a PIB (de -0.6 puncte procentuale) a avut loc în luna iulie (de la 6.1% la 5.5%).
Acest joc cu cifrele au dus la un spațiu nominal de manevră de circa 20 miliarde lei, adică circa 4.3 miliarde euro sau circa 2.1% echivalent PIB.
”Altfel spus, acumulăm mai multă bunăstare nominală dar mai puțină bunăstare reală, ceea ce va tempera procesul de convergență reală”, explică Florian Libocor.
Prețul alimentelor a crescut cu 0,6% în termeni lunari, datorită evoluției prețurilor la legume și ouă, dar și pâinii și cărnii. În privința prețurilor la produsele nealimentare, acestea au crescut cu 0,5% în termeni lunari, pe fondul scumpirii combustibililor și al energiei termice. La servicii, prețul a crescut din cauza devalorizării ușoare a leului (0,4% în termeni lunari), știut fiind că facturile la telefonie sunt calculate în euro, la cursul BNR al zilei în care acestea se emit.
BNR anticipase o reducere a inflației, dar de amploare ușor mai mare, însă la data publicării Raportului privind Inflația, datele oficiale ale INS încă nu fuseseră făcute publice. Cert e că ținta de inflație de 2.5% (+/- un punct procentual) ar putea fi ratată, dacă estimările de 3.8% ale unor bănci comerciale privitoare la inflația pe 2018 se dovedesc a fi corecte. BNR anunțase cu ocazia prezentării Raportului privind inflația din această lună că ”vede” o inflație medie de 3.5% la finele anului, adică la limita superioară a intervalului țintit.
”În aceste condiții, nu excludem o majorare a ratei dobânzii la începutul anului 2019”, spun oficialii BCR într-un raport transmis luni investitorilor.
”Deși a beneficiat de un efect de baza favorabil, rata anuala a inflației a rămas la un nivel ridicat in octombrie, situandu-se la 4.25%. Rata lunara a crescut la 0.52% de la 0.47% in septembrie. Ca de obicei in ultima perioada, preturile produselor alimentare au fost principalul contributor cu un salt de 0.61% MoM; preturile produselor nealimentare au crescut peste asteptarile noastre cu 0.52% MoM (preturile combustibililor fiind cu 1.71% mai mari) in timp ce preturile serviciilor s-au mentinut ritmul obisnuit avansand cu 0.35% MoM”, se arată și în Raportul transmis luni la prânz de către economiștii First Bank (fosta Piraeus Bank).
Trebuie subliniat însă faptul că mișcarea prețurilor, măsurată prin inflație, este de fapt marea necunoscută atât a Băncii Naționale, cât și a Guvernului: niciuna dintre aceste instituții nu știu foarte bine ce anume o cauzează, ce anume trebuie cu adevărat luat în calcul atunci când o măsori, ce înseamnă o inflație ”corectă” și, mai ales, cum poți s-o miști în sus sau în jos.
Primul principiu al unui război este "cunoaște-ți inamicul", scrie un editorialist al Bloomberg. Dar nu întotdeauna acest lucru e posibil.
Atunci când Isărescu și ceilalți membri ai CA din BNR cresc dobânda cheie de teama supraîncălzirii economiei, sunt multe lucruri pe care nu le cunosc despre inflație. Băncile centrale de multe ori conduc în orb bătălia cu inflația.
Daniel Tarullo,fost membru al boardului FED, într-un mesaj transmis către Brookings Institution în octombrie 2017 (după ce demisionase) admitea că nu există o teorie a dinamicii inflației care să funcționeze suficient de bine pentru a putea fi utilizată în timp real de politica monetară.
Imaginați-vă Banca Centrală ca pe un bucătar care stă cu mâna încleștată pe butonul care reglează nivelul flăcării gazului de sub oală. Dacă economia nu reacționează, bucătarul face flacăra mai mare. Dacă economia dă în clocot, dă flacăra la mai mic.
Numai că apare și aici o problemă: în oală ai și carne și cartofi și ceapă. Unele fierb mai repede decât altele iar o flacără mică (sau mare) le ajută pe unele dar le face praf pe altele. Exact ca în domeniul prețurilor. Prețurile nu se mișcă la unison!
Ceea ce Institutul Național de Statistică definește ca fijnd inflația, este doar o medie ponderată a creșterii și scăderii prețurilor tuturor bunurilor și serviciilor dintr-un coș care reflectă cheltuielile tuturor românilor. Aceste prețuri se modifică din mai multe motive, inclusiv datorită evoluției tehnologiei, preferințelor consumatorilor dar și din cauza costurilor importurilor (prin cursul de schimb).
De asemenea, oamenii percep diferit inflația. Detalii, aici.
