Când doi oameni îți spun că ești beat, recomandabil e să mergi să te odihnești. Ce te faci însă când cinci dintre cei mai buni economiști români îți spun că peterecerea se termină? Evident, nu mergi să te odihnești, ci dimpotrivă, încerci să iei măsuri cât mai rapid. Pe scurt, acesta a fost mesajul conferinței de joi “România, încotro?”, organizată de Oxygen Events. Economiștii de top la care ne referim sunt Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale, Florian Libocor, economist șef al BRD, Andrei Rădulescu, economist șef al Băncii Transilvania, Aurelian Dochia, unul dintre cei mai respectați analiști economici români și , nu în ultimul rând, Cristian Nacu, șeful IFC România.

Aurelian Dochia, la conferinta de joiFoto: Hotnews

La conferință a participat pentru circa un ceas și Florin Dănescu, șeful Asociației Române a Băncilor. Dănescu, care era grăbit întrucât urma întâlnirea comunității bancare cu delegația FMI, ; s-a referit în discursul său la pericolele care vin din zona populismului, mai exact din sfera politicilor cu tentă populistă și care amenință relația de încredere dintre clienți și bănci.

”Principalii indicatori de bilanț ai industriei bancare în ultimii 11 ani arată o creștere medie anuală a creditelor de 2%. În aceeași perioadă, PIB a crescut cu 4%, în vreme ce pasivul bancar (economiile, altfel spus) au urcat cu 6%. În opinia lui Dănescu, creșterea mai degrabă timidă a creditării indică și o temere suficientă care so oprească o mai mare dinamică. ”Dezbaterile despre diferitele legi aflate în discuție în Parlament au reprezentat o pedală puternică în direcția frânării creditării” , spune Florin Dănescu.

Șeful Asociației Române a băncilor s-a referit , fără a nominaliza în mod direct, la pachetul de legi cunoscute sub numele de ”legile lui Zamfir”, care vizează introducerea dării în plată și pentru Programul Prima Casă, plafonarea dobânzilor, aplicarea dării în plată și pentru leasing și la proiectul care ar legifera răscumpărarea creanțelor cesionate cu cel mult dublul sumei cu care acestea au fost vândute.

Ascultă mai jos intervenția de joi a șefului ARB, Florin Dănescu:

Descarca fisierul audio in format MP3

A urmat apoi economistul șef al BT, Andrei Rădulescu, care a prezentat o imagine a economiei globale, din care rezulta că ar putea urma o încetinire semnificativă, iar pe plan local, Rădulescu estimează că PIB-ul României va crește anul viitor cu doar 3.3%, urmând ca, în 2020, lavansul economic să fie de numai 2.5%. ;

Dealtfel, chiar și moderatorul conferinței, Cristian Nacu, șeful IFC România, a declarat că deși îl știe de multă vreme pe Andrei Rădulescu, nu l-a auzit atât de pesimist ca acum.

Ascultă mai jos intervenția lui Andrei Rădulescu de joi:

Descarca fisierul audio in format MP3

  • Dochia: Asistăm la o imagine contrastantă a economiei

”Asistăm la o imagine contrastantă a economiei”, a explicat în speech-ul său, Aurelian Dochia. Pe de o parte, a adăugat acesta, avem statisticile oficiale, care confirmă o lungă perioadă de creștere economică în majoritatea țărilor dezvoltate precum și în marile economii emergente. ”Statele Unite și-au revenit mai repede după criză și au avut o creștere mai rapidă decât Uniunea Europeană. Japonia a reușit o redresare spectaculoasă după două decenii de stagnare. Ritmul de creștere în China a scăzut dar rămâne peste 6% anual, iar India cunoaște o ascensiune rapidă. Bursele de valori au atins niveluri record, iar șomajul s-a redus adesea la niveluri inferioare celor dinaintea crizei”, spune analistul român.

Imagine din conferința de joi:

Cu toate acestea, precizează Dochia, spațiul public este dominat de semne de neliniște, de nemulțumiri crescânde și revoltă în segmente largi de populație. Salariile au rămas stagnante în pofida creșterii economice, s-au accentuat discrepanțele sociale.

Ce a mai spus Aurelian Dochia:

  • Politicile monetare agresive au creat un sentiment de precaritate financiară atât pentru datornici cât și pentru cei care au economii. Temerile generalizate schimbă peisajul politic: asistăm la ascensiunea orientărilor naționaliste, populiste, care susțin politici economice protecționiste, la unilateralism, ; la abandonarea tratatelor internaționale, antiglobalizare.
  • Pe termen mediu și lung (3-10 ani), crede economistul român, evoluția economiei mondiale va fi modelată de patru factori care au potențialul de a schimba radical creșterea economică, distribuția veniturilor, a avuției și a puterii în lume: Povara datoriilor acumulate;Declinul productivității; Impactul disruptiv al noilor tehnologii și Trecerea către o nouă ordine mondială
  • Datoriile continuă să crească rapid, gradul de îndatorare crescând pe perioada crizei (2007-2014) în toate țările, printre puținele excepții de la această evoluție înscriindu-se și România.
  • Ritmul anual de creștere a datoriilor (de 5,3%) a fost mai mare decât cel al creșterii economice pe aceiași perioadă.
  • Randamentul datoriei a înregistrat o tendință seculară de scădere. Pentru fiecare dolar cu care sporește datoria se obține o creștere tot mai mică a PIB. Există argumente în favoarea ideii că peste un anumit nivel al datoriei creșterea economică suferă. În aceste condiții, capacitatea de rambursare a datoriilor scade și refinanțarea devine mai dificilă și mai scumpă.
  • 4,8 T de dolari reprezentă nevoia de refinanțare pentru datorii ale țărilor emergente care ajung la scadență până în 2020. O bună parte din datorii aparțin unor debitori din categoria risc ridicat.
  • Atenție la bănci și piețe financiare. Foarte probabil vor avea loc grave perturbări în fluxurile de venituri și în distribuția avuției care vor lăsa mulți oameni supărați.
  • Îmbătrânirea populației crește cerințele de sporire a ; cheltuielilor cu pensii și sănătate. Dacă veniturile reale pe locuitor nu cresc ca efect al declinului productivității, cheltuieli sociale sporite pot fi susținute doar cu impozite și taxe mai mari.
  • Deutsche Bank estimează că în anul 2045 impozitul pe venit ar trebui să fie de 80% pentru a susține sistemul curent de pensii. Proiecțiile CBO indică faptul că peste 18 ani cheltuielile bugetare pentru drepturi sociale (Social Security, Medicare, Medicaid, Veterans, military retirement etc.) vor ajunge să consume în totalitate veniturile din impozite și taxe.

Ascultă aici intervenția lui Aurelian Dochia:

Descarca fisierul audio in format MP3

”Vă voi vorbi despre ratele dobânzilor din România față de țările din jur și față de zona euro. Și asta văzut prin prisma a trei indicatori: rata inflației, la creșterea economică și la deficitele gemene. Răspunsul politicii monetare diferă de la țară la țară în funcție de acești indicatori”, a explicat joi Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale.

  • Lazea: Toate celelalte țări sunt disciplinate bugetar, excepție făcând România

”Am să încep prin a vă spune că mixul de politici economice diferă de la țară la țară. În România, politica fiscală e expansionistă iar politica monetară e prudentă- e singurul caz în care avem acest mix. În Cehia ambele politici sunt prudente, iar în Ungaria, Polonia și în zona euro, politica fiscală e cea prudentă iar cea monetară e cea expansionistă”, a mai spus Lazea, al cărui discurs îl puteți asculta mai jos:

Descarca fisierul audio in format MP3

Ce a mai spus joi Valentin Lazea:

  • În România, dobânda cheie e la 2.5% și a cunoscut 3 creșteri în acest an. În Cehia e 1.75% după ce a cunoscut 5 urcări în ultimul an. În celelalte 3 țări dobânda cheie e la același nivel de mai mulți ani. În Polonia e la 1,75% din 2015. În Ungaria e 1% din 2016 iar în zona euro e 0.1% din 2014. Dacă ne uităm la cum stau celelalte țări la inflație. România are ținta de 2.5% +/- un punct procentual, acum suntem la 4.5 peste un an vom ajunge la 3%. ; Cehia are ținta de 2% +/- 1, acum e la 2.5% iar peste un an va ajunge 2%. Polonia are ținta 2.5% +/- ; un punct procentual, acum e la 2% iar peste un an va fi la 3%. Ungaria are ținta 3%, azi e la 3.5% dar va coborî la 3% anul viitor. Față de inflație, toate statele sunt în jurul țintei.
  • Nu inflația este cea care determină mișcările de politică monetară. La creșterea PIB, situația e mai complexă. Toate statele au intrat într-un exces de cerere. România din 2016, celelalte state din 2017. La carte scrie că atunci când ai exces de cerere, politica monetară ytrebuie să devnă restrictivă, ceea ce Polonia și Ungaria refuză să/l facă. Dar, să luăm deficitele. Cehia are surplus bugetar de circa 1% din PIB. Polonia are un deficit de 1% din PIB, Ungaria de 2% din PIB. România are un deficit bugetar de 3% sau poate chiar îl va depăși. Pe scurt, toate celelalte țări sunt disciplinate bugetar, excepție făcând România.
  • În comerțul exterior, noi avem un deficit de 3.8% din PIB. Cehia , Polonia și Ungaria au surplus: exportă mai mult decât importă! Iată cum mai mulți indicatori determină răspunsuri diferite ale politicii monetare.

Problema pentru România e complicată și datorită faptului că noi nu acționăm într-un vid. Dacă noi am crește dobânda, ar intra capital speculativ. De aceea nu putem să ne decuplăm de ceea ce se întâmplă în jurul nostru.În tot acest tablou, BNR trebuie să jongleze cu foarte multe mingi pe care să le țină în aer cât mai mult timp, crede economistul șef al BNR.

  • Libocor, BRD: Populismul este consecința eșecului democrației

”Viitorul nu va fi bipolar, ci multipolar. Nu vor mai exista mult timp doar doi poli de putere.”, spune economistul șef al BRD, Florian Libocor, care a ținut să precizeze că nu exprimă poziția băncii la care lucrează, ci e un punct de vedere personal.

Populismul este, cred, consecința eșecului democrației. Prin urmare, dacă tot îl avem, măcar să-i știm originea. Populismul a fost dintotdeauna nociv și nu a avut abordări pragmatice ci doar subiective. Economia în ansamblu este un organism viu, care reacționează . Iar reacțiile sunt firești. Când vedeți creșteri nesustenabile de venituri, așteptați-vă la dezechilibre în plan ntern sau extern. Când, la mijlocul anului, se revizuiesc doi indcatori cheie, cu o rată greu de explicat: se dublează deflatorul mai mult decât dublu și se ajustează PIB-ul nominal în sus în timp ce creșterea reală scade, nu poți să nu te întrebi: oare de ce? Deflatorul, ca și variația stocurilor sunt jucării foarte tentante. Rămâne să vedem cine se joacă cu ele și în ce scop.

Dacă eu nu înțeleg de ce se întâmplă unele lucruri, nu le pot explica nici eu mai departe. România are de făcut reforme, dar nimeni nu dorește să le facă pentru că ele nu pot fi capitaizate într-un ciclu electoral. Asta înseamnă că la noi, nimeni nu va dori să le facă. Un deficit structural de 5% ar trebui să ne pună pe jar! Să nu ne mințim: faza de boom a ciclului economic se apropie de final! Am mai spus-o și cu altă ocazie: 2019 va fi ultimul an de creștere economică în România!”

Florian Libocor, la conferința Oxygen Events de joi:

Ascultă mai jos intervenția de joi a lui Florian Libocor, unul din economiștii șefi din băncile comerciale foarte discreți în privința aparițiilor publice:

Descarca fisierul audio in format MP3