Facultatea de Litere a Universității din București organizează Conferința internațională în Studii Culturale şi Științele Comunicării, cu tema Fericirile; Căile lor / Happiness; Its Ways / Bonheurs; Leurs Voies. - Hotnews Mobile
1 € 4,6662 1 USD 4,0794marţi 20 nov 2018
Articol webPR

Facultatea de Litere a Universității din București organizează Conferința internațională în Studii Culturale şi Științele Comunicării, cu tema Fericirile; Căile lor / Happiness; Its Ways / Bonheurs; Leurs Voies.

Luni, 5 noiembrie 2018, 11:32
- a A+
Imagine
​Conceptul de fericire a fost așezat de mult timp sub diferite lupe măritoare: se ocupă de el filosofia, sociologia, biologia, psihologia, religia, istoria, literatura și artele. Atâtea eforturi teoretice spun ceva despre faţetele obiectului propus spre analiză cu prilejul acestei conferințe.



​În Biblie, fericirea era răsplata în lumea de dincolo pentru străduinţa întru Dumnezeu şi suferinţa din universul de aici (Evanghelia după Matei, 5 ); sunt două etape: a suferinţei (plâns, flămânzire, prigoană) şi virtuţii (blândeţe, milostivenie, pace) şi a fericirii, "plata în ceruri“. Pentru fericire trebuie răbdare. Apoi, fericirea se mută pe pământ; citim la începutul Declaraţiei de Independenţă din 4 iulie 1776 că oamenii au "anumite Drepturi inalienabile (…) Viaţa, Libertatea şi căutarea Fericirii“ (Aristotel anticipase chestiunea: un stat putea fi socotit fericit dacă le oferea cetăţenilor posibilităţi de a obţine fericirea; Aristotel admitea grade de fericire, supremul fiind dat de viaţa contemplativă). John Stuart Mill va detalia conţinutul fericirii: lipsă a durerii şi multe motive de plăcere, de îmbucurare, a cărei calitate este influenţată de experienţă şi conştiinţa de sine. De dorit este cea mai mare fericire în general, a tuturor oamenilor adică. Greu de pus un acord între generalitatea şi calitatea plăcerii; pentru fiinţele – numeroase – cu capacităţi de îmbucurare mai scăzute sunt mai multe posibilităţi de împlinire a ei. Iată anunţat un proces dintre ale cărui dezvoltări una a ajuns să echivaleze fericirea cu consumul: "Societatea de consumatori este poate singura societate din istoria umană care promite fericirea în timpul vieții pământești, fericire aici și acum în fiecare «acum» succesiv; pe scurt, o fericire instantanee și perpetuă. Este, de asemenea, singura societate care se abține cu încăpățânare de la a justifica și / sau a legitima orice varietate de nefericire, care refuză să o tolereze și care o prezintă ca pe ceva dezgustător în măsură să cheme pedeapsă și compensație.“ (Z. Bauman)

Nuanţe venite din psihologie pot fi de ajutor. A. Maslow a despărţit motivaţiile de deficit de cele de creştere şi a văzut în ultimele factorul de "realizare treptată a potenţialităţilor, capacităţilor şi talentelor“, de împlinire a "aspiraţiei permanente spre unitate, integrare şi sinergie în interiorul persoanei“. Pentru M. Csikszentmihályi, secretul spre fericire este o undă (flow), o stare declanşată de desfăşurarea unor activităţi care presupun efort, noutate şi creativitate: limpezimea ţintei, echilibrul între scop şi priceperile avute, lipsa distragerilor şi a temerilor de nereuşită, indiferenţa la timp sunt câteva dintre condiţiile care pregătesc marile bucurii. Căci "starea de fericire nu este prin ea însăşi o forţă motivaţională, ci un produs secundar al unei activităţi altfel motivate“. (Gordon W. Allport)

Fericirea are multe faţete și moduri diverse de manifestare. În 1972, Jigme Singye Wangchuck, rege al Bhutan-ului, a declarat că Fericirea Naţională Brută este mai importantă decât Produsul Naţional Brut. Treizeci şi nouă de ani mai târziu, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie prin care invita statele membre să măsoare bunăstarea şi fericirea propriilor cetăţeni. Fericirea era socotită "scop uman fundamental“. Astăzi, anchete naţionale despre fericire au loc anual.

Toate aceste chestiuni sunt discutate în numeroase domenii – istorie, studii culturale, studii literare și lingvistice, religie, arte, științe politice și diplomație, în marketing cultural și în relații publice. Conferința oferă astfel un spațiu generos pentru dialogul științific, organizat în jurul a trei axe care corespund domeniilor fundamentale științe umaniste și arte, științe ale comunicării, științe ale informării și documentării.

Ediția din acest an reunește peste o sută de cercetători și cadre didactice din mai multe centre universitare din România, Franța, Spania, Ungaria și Turcia. Specialiști din diverse discipline socio-umane, din mai multe orașe ale țării – București, Cluj, Iași, Timișoara, Craiova, Galați, Constanța, Târgoviște și Giurgiu –, se întâlnesc cu acest prilej.

Ceremonia de deschidere, urmată de conferințele plenare și de lansarea volumelor edițiilor anterioare (Călători și călătorii. Palimpsest pe harta reprezentării, Editura Universității din București, 2017, și Teritorii, granițe, comunități, Editura Universității din București, 2018), va avea loc vineri, 9 noiembrie 2018, începând cu ora 10,00, în Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere (strada Edgar Quinet, nr. 5-7, etaj 1, aripa dreaptă).

Citește programul conferinței aici .
568 de afisari


Am trait in Academie
John M. [utilizator], Luni, 5 noiembrie 2018, 11:45
+1/1
din 1965 pana in 2003, dar n-am auzit sau vazut niciodata nici in romana, nici in engleza cuvantul fericire la plural. Vad ca in engleza nu l-ati pus. Macar atat. In rest, ati inceput Conferinta cu stangul.
Facultatea de Litter a UB prezinta:
Alovi [utilizator], Luni, 5 noiembrie 2018, 13:35
0/0
Conferinta Internationala "Ferigile, caile lor".

PS Cand incepi cu litere direct din biblie, stii ca te-ai dus la o facultate buna, progresista si moderna, unde chiar se face ceva. Unde se cauta fericirile.
comenteaza