UE a respins în mod oficial proiectul de buget întocmit de guvern şi a stabilit un nou termen limită: trei săptămâni pentru a trimite corecturile la Bruxelles. Executivul a anunţat deja că foarte probabil proiectul va fi confirmat, potrivit Rador care citează Il Giornale.

Matteo SalviniFoto: Agerpres/EPA

Premierul Conte a lăsat de înţeles că ar putea exista o deschidere timidă pe partea de spending review şi că de fapt aceasta va fi singura concesie a executivului. Iar respingerea, care plutea în aer, nu-l preocupă deloc pe ministrul de interne, Matteo Salvini: "UE a respins proiectul de buget al guvernului italian, însă asta nu schimbă cu nimic lucrurile.Domnii speculaţiei trebuie să se resemneze, deoarece nu există cale de întoarcere. Nu fac nimic altceva decât să-i irite şi mai multe pe italieni - spune viceprim-ministrul şi ministrul de interne - iar apoi se întrebă de ce popularitatea UE este la cote minime în Italia şi Europa."

Pe scurt, viceprim-ministrul nu dă înapoi şi relansează pe câmpul de luptă al Bruxelles-ului politica sa bugetară.

Următoarele trei săptămâni vor fi fierbinţi.

Comisia Europeană a repsins marți proiectul de buget al Italiei pe 2019, o premieră în istoria UE, spune o sursă europeană citată de AFP.

La o conferință de presă de marți după-amiază de la Strasbourg, comisarul european pentru Afaceri economice, Pierre Moscovici, a cerut Italiei să ”își revizuiască bugetul”, care este departe de reglementările europene.

”Mingea nu a atins linia, este departe de linie”, a criticat comisarul Pierre Moscovici într-o conferință de presă.

”Mingea este acum în mâinile guvernului italian”, a spus vicepreședintele Comisiei, Valdis Dombrovkis, regretând că Roma este ”deschis, conștient împotriva angajamentului făcut”.

Decizia a fost luată la începutul după-amiezii de către Colegiul comisarilor UE, reunit la Parlamentul European.

Potrivit regulilor europene, Italia are acum trei săptămâni pentru a revizui bugetul.

Altfel, ea se confruntă cu deschiderea unei ”proceduri pentru deficit excesiv”, susceptibilă de a aduce sancțiuni financiare care ar ar corespunde, în teorie, la 0,2 din PIB-ul țării (3,4 milioarde de euro potrivit cifrelor din 2017).