Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a declarat marți, în Parlamentul European, că are un mesaj pentru Guvernul și Parlamentul de la București, și anume, că e nevoie de consens pe statul de drept și lupta anticorupție, pentru a nu fi efecte negative pe aderarea la Schengen, transmite Mediafax.

Jean Claude Juncker, in plen la Strasbourg Foto: Comisia Europeana

"România nu este o țară neutră, ci față de care am sentimente profunde. Poporul român s-a integrat într-o stare de complicitate europenă ca și cum ar fi un stat fondator. România este un furnizor de stabilitate și nu consumator de stabilitate. (...) România s-a clasat printre primii europeni și aș lua un exemplu. România a avut prima inițiativă de a lansa un Parchet anticorupție-DNA, alții nu au avut curajul", a spus Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, în Parlamentul European.

Acesta a transmis că lipsa unui acord pe statul de drept ar putea afecta aderarea țării la Spațiul Schengen.

"15 iulie 2014. De atunci pledez ca România să devină parte din Spațiul Schengen și îmi doream să obținem asta înainte de finalul mandatului acestei comisii. Doresc să atrag atenția către Guvern și Parlament, nu trebuie pus în pericol acest lucru prin luare de distanță față de principiile statului de drept și dorința mea e înainte de președinția Consiliului UE a României să se ajungă la un consens național pe lupta împotriva corupției. Altfel, Comisiei îi va fi greu să adopte în acord recomandările specifice în ceea ce privește spațiul Schengen", a mai spus președintele CE.

Mesajul a fost adresat în cadrul intervenției președintelui Comisiei Europene din Parlamentul European, imediat după ce președintele Klaus Iohannis a susținut un discurs privind viziunea României asupra viitorului UE.

Șeful statul a pledat pentru unitate și coeziune, respingând varianta unei Uniuni în mai multe viteze. Iohannis a transmis că România este profund atașată proiectului european și i-a lăudat pe cei care și-au făcut auzită vocea în apărarea statului de drept, făcând aluzie la protestatari.

Evenimentul are loc într-un context delicat având în vedere discuțiile recente de la Strasbourg pe tema legilor justiției promovate de Guvernul și Parlamentul de la București, criticate dur și de Comisia Europeană și Comisia de la Veneția. De asemenea, Parlamentul European a decis recent sancționarea Ungariei, decizie luată după o măsură similară dispusă de CE împotriva Poloniei.