Document: Guvernul s-a împăcat cu gândul că va fi amendat în premieră de Justiția europeană, în pragul Președinției române a Consiliului UE - Hotnews Mobile
1 € 4,6644 1 USD 4,0999miercuri 21 nov 2018

Document: Guvernul s-a împăcat cu gândul că va fi amendat în premieră de Justiția europeană, în pragul Președinției române a Consiliului UE

de Claudiu Zamfir Duminică, 21 octombrie 2018, 22:04
- a A+
Imagine
Aflat în pragul Președinției române a Consiliului Uniunii Europene, Guvernul Dăncilă pare împăcat cu gândul că România va fi sancționată pecuniar, în premieră, de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Cel puțin asta reiese dintr-o adresă transmisă de la Ministerul Afacerilor Externe, în care România cere Curții o amânare de 1 lună în procesul cu Comisia Europeană. Dacă va fi într-adevăr condamnată, România va fi prima țară care va deține președinția Consiliului UE în situația aceasta, după cum au arătat anterior oficiali ai MAE, o rușine pentru noi.



În 29 august 2018, Comisia Europeană a dat în judecată România la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru că autoritățile naționale - Guvernul și Parlamentul - nu au transpus, prin lege internă, o directivă europeană din anul 2015, pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Guvernul Dăncilă a încercat fără succes să amâne decizia Comisiei de a depune la instanță sesizarea. Iată că acum, când România este deja dată în judecată, Guvernul Dăncilă încearcă să obțină și de la instanță o amânare în proces, potrivit unor informații provenind din Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Până la data oficială de 29 octombrie 2018 (plus 10 zile de grație, din motive de distanță), România este obligată să depună la instanța de la Luxemburg memoriul în apărare, în procesul cu Comisia Europeană. Într-o nouă adresă, datată 5 octombrie 2018, intrată în posesia HotNews.ro, agentul guvernamental la Curtea de Justiție a UE, Radu Canțăr, a solicitat instanței europene o păsuire de 1 lună pentru depunerea acestui memoriu prin care Guvernul ar trebui să se apere pentru întârzierea introducerii prevederilor directivei UE privind combaterea spălării banilor în legislația națională.

Problema este că Guvernul pare că a "depus armele" și s-a împăcat cu ideea că vom fi condamnați de CJUE, iar românii vor plăti din bugetul de stat amenda pentru faptul că politicienii nu și-au îndeplinit obligațiile de a transpune legislația UE de combatere a spălării banilor în legea națională.

"În orice caz, sancţiunile pecuniare ce vor fi stabilite în cauza C-549/18 nu ar trebui să ignore faptul că, în legislaţia naţională, există norme care transpun, chiar şi parţial, Directiva 2015/849" - scrie, în adresa către CJUE, Radu Canțăr, un avocat din Craiova, pe care premierul Viorica Dăncilă l-a pus, în mai 2018, subsecretar de stat în MAE, agent guvernamental al țării în fața CJUE.

Imagine

Ceea ce mai încearcă acum avocatul numit de Dăncilă la MAE este să obțină o amendă mai mică de la CJUE.

"Pentru a fi în măsură să formuleze apărări cu privire la cuantumul sancţiunilor pecuniare propuse de Comisie în cauza C-549/18, autorităţile române evaluează în prezent cele 20 de acte normative mai sus menţionate, în scopul de a stabili exact măsura în care acestea asigură transpunerea Directivei 2015/849. Respectivul proces presupune concursul unui număr mare de instituţii naţionale implicate în transpunerea directivei. În acest context, considerăm că termenul procedural pentru depunerea memoriului în apărare este, în mod obiectiv, scurt prin raportare la numărul autorităţilor naţionale care trebuie consultate şi la volumul informaţiilor care trebuie gestionate. Pe cale de consecinţă, solicităm prelungirea cu o lună a termenului de două luni acordat pentru depunerea memoriului în apărare în cauza C-549/18" - scrie Canțăr.

Imagine

Guvernul a făcut un proiect de lege pentru transpunerea în legislația națională a Directivei UE 2015/849 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor, pe 31 mai 2018, foarte târziu, pentru că legea românească ar fi trebuit să intre în vigoare cel târziu pe 26 iunie 2017. Nici în prezent, legea nu e în vigoare, aflîndu-se încă în Camera Deputaților, care este for decizional.

În adresa sa către instanța UE, din 5 octombrie 2018, Radu Canțăr invocă 20 de acte normative din România, unele date înainte de aderarea țării la Uniunea Europeană, susținând că prin acestea a fost transpusă totuși, parțial, directiva UE din 2015, privind prevenirea și combaterea spălării banilor.

"În acest context, chiar dacă, în prezent, un proiect de Lege care transpune Directiva 2015/849 se află în dezbaterea Parlamentului României, nu poate fi ignorat faptul că există în legislaţia naţională norme în vigoare care asigură o transpunere parţială a Directivei 2015/849. Respectivele norme nu au fost notificate Comisiei ca măsuri de transpunere a Directivei 2015/849, însă autorităţile române analizează, în acest moment, inclusiv posibilitatea notificării lor ", a susținut agentul guvernamental.
Imagine


Sancțiuni pe banii românilor și o premieră rușinoasă

Și ministrul delegat pentru Afaceri Europene, din cadrul MAE, Victor Negrescu, i-a transmis liderului PSD și al Camerei Deputaților (unde se află acum proiectul de lege pentru transpunerea directivei UE din domeniul combaterii spălării banilor) că România riscă să i se aplice amenzi de milioane de euro printr-o condamnare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în timp ce va deține Președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului 2019.

Motivul unei eventuale condamnări a României îl constituie neadoptarea legii de prevenire și combatere a spălării banilor de către România, pentru întârzierea căreia social-democratul Negrescu a indicat printre responsabili Ministerul Justiției, condus de Tudorel Toader, susținut de ALDE. Și premierului Viorica Dăncilă i-a transmis MAE note de informare privind necesitatea promovării rapide a proiectului legii împotriva spălării banilor. Aceste informații apar într-o notă, prezentată de HotNews în 24 septembrie 2018, transmisă de Negrescu lui Dragnea.

Tot în acea notă se arăta că sancțiunea pecuniară, cerută deja de CE la CJUE împotriva României, ar urma să se calculeze astfel:

  • o sumă forfetară fixă calculată prin înmulțirea valorii zilnice de 6.016 euro și 80 de cenți cu numărul de zile de neîndeplinire a obligației de transpunere a Directivei 2015/849/UE. Numărul de zile se calculează începând cu ziua imediat următoare datei la care s-a împlinit termenul de transpunere (26.06.2017) și până la data îndeplinirii obligației de transpunere sau, după caz, a hotărârii CJUE.
  • penalități de 21.274 euro și 40 de cenți pe zi de întârziere - aplicabile de la data pronunțării hotărârii CJUE și până la data îndeplinirii obligației de transpunere completă a Directivei.

Așadar, până în prezent, eventuala amendă cumulată în dreptul României se ridică în jurul a 3 milioane de euro, cu posibilitate de creștere.

"Nu în ultimul rând, subliniem că, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și până în prezent, CJUE nu a pronunțat nicio hotărâre întemeiată pe art. 260 alin (3) TFUE. Toate statele membre au făcut eforturi pentru a evita o astfel de situație " - i-a mai scris Negrescu lui Dragnea, în 29 august. Cu alte cuvinte, România ar fi prima țară UE care ar păți rușinea condamnării în aceste condiții, chiar pe durata Președinției române a Consiliului UE.

Nu e de mirare, deci, că agentul guvernamental Radu Canțăr, de la MAE, încearcă să obțină o amânare în proces și o diminuare a amenzii, oricum o premieră rușionoasă pentru un stat care se pregătește să preia Președinția Consiliului UE.

Sarcina lui Canțăr este un examen dificil. În 15 mai 2018, premierul Viorica Dăncilă l-a numit pe Costin-Radu Canțăr în funcția de subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, agent guvernamental la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Radu Canțăr este fiul lui Mircea Canțăr, cunoscut drept un apropiat al PSD, care conduce un ziar din Craiova, Cuvântul Libertății, încă din perioada comunistă când se numea "Înainte".

La acest ziar a lucrat și Lia Olguța Vasilescu, lider al PSD și ministru al Muncii. În ultimii ani, ziarul a fost abonat la contracte generoase de publicitate cu Primăria Craiova, condusă până în decembrie 2016 de Lia Olguţa Vasilescu, şi cu Consiliul Judeţean Dolj, condus de Ion Prioteasa, după cum a relatat ziarul Adevărul.

Noul agent guvernamental Radu Canțăr are și o altă origine relevantă în politică: el a fost membru al unei rețele socialiste europene, PES Activists, filiala Dolj. PES Activists este condusă de Victor Negrescu (actual ministru delegat pentru Afaceri Europene în cadrul MAE), care îi este, iată, șef lui Canțăr și la MAE.

Radu Canțăr a profesat ca avocat în perioada 2011-2013, fiind suspendat la cerere de către Baroul Dolj. În 2016 a participat la un concurs al Ministerului Afacerilor Externe de admitere în Corpul diplomatic şi consular al României, însă a fost respins la testul grilă. Rezultatul a fost menținut și după contestație. El reprezintă acum statul român, ca un avocat, în fața Curții Europene de Justiție, și trebuie să apere România când este dată în judecată. Tot el este cel care trebuie în plan intern să comunice cu CE și în țară cu autoritățile române pentru transpunerea reglementărilor europene în legislația națională, să nu ne sancționeze UE.

Legea românească pentru combaterea spălării banilor - încă în Parlament

România a ajuns să fie dată în judecată de Comisia Europeană la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru că termenul (27 iunie 2017) de transpunere a directivei europene din anul 2015 în domeniul prevenirii spălării banilor a expirat, iată, de mai bine de un an și legea românească de transpunere a acestei directive în legislația națională este încă în Parlament.

În 24 septembrie 2018 a fost adoptat proiectul de lege, de către Senat, iar acum se află la Camera Deputaților, for decizional.

La 2 zile de la adoptarea proiectului de lege de către Senatul român, comisarul UE pentru justiție, Vera Jourova, i-a spus, la Bruxelles, ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, că așteaptă o transpunere fără lacune a directivei UE în legislația națională.

"Comisarul a semnalat importanța acestei directive. Combaterea evaziunii fiscale, a spălării banilor și a finanțării terorismului reprezintă o prioritate a Comisiei. Ea a cerut autorităților române să adopte măsurile de transpunere rapid și diligent, subliniind că este important să nu existe lacune", a relatat purtătorul de cuvânt de la CE discuția Jourova-Negrescu.

La o examinare a textului de lege adoptat de Senat, specialiști consultați de HotNews au găsit deja o serie de lacune în transpunerea directivei UE.

Printre altele, Senatul a eliminat din proiectul Guvernului prevederi privind măsurile contra spălării banilor în cazul persoanelor expuse politic, adică acele persoane fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante.

"Entităţile raportoare aplică, în plus faţă de măsurile-standard de cunoaştere a clientelei, măsurile suplimentare de cunoaştere a clientelei în toate situaţiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, inclusiv în următoarele situaţii: ... c) în cazul tranzacţiilor sau relaţiilor de afaceri cu persoanele expuse politic sau cu clienți ai căror beneficiari reali sunt persoane expuse politic, inclusiv pentru o perioadă de cel puţin 12 luni începând cu data de la care respectiva persoană nu mai ocupă o funcţie publică importantă".

De asemenea, Guvernul, prin proiectul său de lege, confirmat aici de Senat, a dat un termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a viitoarei legi pentru ca societățile pe acțiuni și în comandită pe acțiuni înregistrate în registrul comerțului să efectueze conversia acțiunilor la purtător în acțiuni nominative și să depună actul constitutiv actualizat la Oficiul Registrului Comerțului. Celebra firmă Tel Drum era o societate cu acțiuni la purtător. În decembrie 2017 ea și-a declarat acționariatul, iar apoi a intrat în insolvență. Procurorii DNA l-au acuzat pe liderul PSD Liviu Dragnea că era cel care controla de fapt firma, acesta negând vreo legătură de acest fel cu societatea de construcții din județul Teleorman.

Citește și alte lipsuri ale proiectului de lege ieșit din Senat.
8846 de afisari


Nu conteaza atat timp cat se dau pomeni electorale
2087 [utilizator], Duminică, 21 octombrie 2018, 23:58
+18/18
PSD intotdeauna gaseste bani de pomeni pentru prostii care voteaza PSD, sau pentru cei care nu voteaza, rezultatul e acelasi.

Atat timp cat romanii pot fi cumparati cu vouchere de frigidere si biciclete, nu mai zic de 5 mici si o bere in paduricea cu nume predestinat, Romania va fi locul de joaca al hotilor de sorginte comunista.
Kiseleffzece sa Plateasca
un domn [utilizator], Duminică, 21 octombrie 2018, 22:15
+17/17
Sa mergem sa le prezentam decontul
inca 22 de comentarii comenteaza