Financial Times: Facebook îl numește pe fostul vicepremier britanic Sir Nick Klegg șef al afacerilor globale ● Le Figaro: Cancerul: revoluția imunoterapiei ● Panorama: Consecințele renunțării Italiei la euro ● Der Spiegel: Prințul și crima ● The Week: Poate supraviețui May?

HotNews.roFoto: Hotnews

Lectură plăcută!

  • Financial Times: Facebook îl numește pe fostul vicepremier britanic Sir Nick Klegg șef al afacerilor globale

Sir Nick se va muta în Silicon Valley în ianuarie și îl va înlocui pe Elliot Schrage, care a anunțat că va părăsi Facebook după 10 ani de prezență în cadrl gigantului tehnologic.

Recrutarea lui a fost la fel de surprinzătoare atât pentru mediul politic britanic, cât și pentru comunitatea din Silicon Valley, unde puțini politicieni europeni se bucură de asemenea posturi.

Într-o postare de pe Facebook, Sir Nick a sugerat ca Facebook să abordeze puțin diferit întrebările spinoase despre modul în care tehnologia afectează societatea. ”Nu numai acționând în Silicon Valley, ci colaborând cu oameni, organizații, guverne și autorități de reglementare din întreaga lume pentru a se asigura că tehnologia este o forță care poate face mult bine în lume”, a spus politicianul.

Fostul vicepremier a condus Partidul Liberal Democrat într-o coaliție cu conservatorii lui David Cameron între 2010 și 2015, dar și-a pierdut locul în parlament odată cu alegerile generale din 2017.

El a fost de acord să-și asume această slujbă după luni de discuții cu Mark Zuckerberg, director executiv al Facebook, care i-a spus lui Sir Nick că va avea un rol de lider în modelarea strategiei companiei.

Sheryl Sandberg, director executiv al Facebook, a declarat că Sir Nick este un "lider atent și talentat" care "înțelege profund responsabilitățile pe care le avem față de oamenii care folosesc serviciul nostru în întreaga lume".

Ea a recunoscut, de asemenea, necesitatea ca Facebook să se reîmprospăteze pentru a reuși să facă față problemelor cu care se confruntă. "Provocările cu care ne confruntăm sunt serioase și clare. Iar acum, mai mult ca niciodată, avem nevoie de noi perspective care să ne ajute în această perioadă de schimbare ", mai spune Sandberg.

Decizia Facebook de a-l angaja Sir Nick, fost negociator al Comisiei Europene și membru al Parlamentului European, sugerează faptul că de fapt Facebook încearcă să-și intensifice conexiunile pe care le are cu Bruxelles-ul, unde firma se confruntă cu bătălii complicate.

Vera Jourova, comisarul european pentru justiție, însărcinată cu protecția datelor și integritatea electorală, a declarat anul trecut că a șters contul său Facebook, deoarece site-ul a devenit o "autostradă a urii".

Alte crize pentru Facebook în ultimii doi ani au fost provocate de îngrijorarea privind interferențele rusești și știrile false care ar fi influențat alegerile din 2016 din SUA, de scandalul privitor la Cambridge Analytica și, cel mai recent, un atac cibernetic care a expus informațiile personale a 30 de milioane de utilizatori.

Între timp, cei doi directori de top ai Facebook, dl Schrage și adjunctul său, Rachel Whetstone, au anunțat că vor părăsi compania.

Dl Schrage, un aliat apropiat al doamnei Sandberg, și-a anunțat plecarea în iunie după un deceniu petrecut la FB. Dna Whetstone, care a lucrat anterior la Google și Uber, a fost numită șef de comunicații la Netflix în august 2018.

Dl Zuckerberg și Sandberg au fost criticați pentru lentoarea cu care au reacționat în scandalul Cambridge Analytica, până să fie obligați să o facă de către autoritățile de reglementare și reprezentanții mediului politic din SUA și Europa.

Fostul vicepremier poate fi considerat o alegere neobișnuită pentru această funcție, dată fiind experiența sa limitată în politica americană. Însă el ar putea contribui la diminuarea criticilor aduse lui Zockerberg cum că face prea puține schimbări la vârful companiei. De asemenea, va putea să ofere consultanță cu privire la relațiile cu autoritățile europene de reglementare și la rezolvarea provocărilor juridice din cadrul Regulamentului general privind protecția datelor.

Luna trecută, Bruxelles a pus la punct noi reglementări care îi obligă pe Facebook și pe YouTube să elimine conținutul terorist și materialele ilegale în decurs de o oră de la detectare. Dar până acum UE a rămas departe de a impune reglementări împotriva discursului care incită la ură sau a știrilor false.

  • Le Figaro: Cancerul: revoluția imunoterapiei

Avansurile în imunoterapie, recompensate de Premiul Nobel pentru Medicină 2018, ridică mari speranțe în lupta împotriva cancerului. Această nouă formă de tratament, care stimulează sistemul imunitar al organismului, produce rezultate spectaculoase, dar numai pentru anumiți pacienți.

Principalele companii farmaceutice alocă resurse considerabile pentru cercetare și inovare în această terapie, cu speranța de a se impune pe această piață, estimată la 50 de miliarde de euro în 2025. O revoluție așadar, valabilă doar pentru unii pacienți.

Acesta este paradoxul acestei noi abordări a cancerului numit imunoterapie: extraordinară pentru unii pacienți, dar dezamăgitoare pentru alții, care constituie marea majoritate

Imunoterapia ocupă mai mult de o treime din comunicările care vor avea loc în fața a 20 000 de oncologi din 130 de țări, în cadrul congresului Societății europene de oncologie care are loc în aceste zile la Munchen, în Germania.

Dacă imunoterapia produce incontestabil o revoluție în oncologie, este în primul rând pentru că ea stimulează sistemul imunitar al corpului pacientului, în loc să utilizeze agenții externi obișnuiți (chirurgie, radioterapie, chimioterapie). Practic, stimulează sistemul imunitar să fie mai eficient.

Primele rezultate ale imunoterapiei au fost obținute împotriva unui melanom (cancer al pielii) metastazat în stadiu avansat. Recent, americanul James Allison (Universitatea din California) a primit premiul Nobel pentru medicină 2018, împreună cu japonezul Tasuku Honjo (Universitatea din Kyoto), pentru demonstrarea eficacității imunoterapiei în lupta cu cancerul. A fost nevoie de încă un deceniu pentru a publica rezultatele primelor rezultate finale ale studiilor (rezultate intermediare mai fuseseră publicate anterior). Peste unul din patru pacienti era în viață la mai mult de trei ani de la inceperea tratamentului cu imunoterapie.

De atunci, rezultate impresionante au fost observate și împotriva unui alt cancer agresiv, cel pulmonar, unde în anumite cazuri s-a obținut chiar regresia completă a tumorii. În prezent sunt în curs de testare în multe tipuri de cancer, inclusiv cel de rinichi.

O altă provocare este alegerea celor mai bune strategii terapeutice. Cum să combinați diferite imunoterapii? Încă din anul 2002, japonezii au subliniat posibilitatea acțiunii sinergice. Ce trebuie făcut în caz de recidivă? Important estă că speranțele există și nu sunt deloc mici.

  • Panorama: Consecințele renunțării Italiei la euro

​Deși Giuseppe Conte sau ministrul economiei Giovanni Tria se luptă să-i liniștească lumea că Italia nu dorește să părăsească moneda euro, problemle din politica economică și câteva declarații nefericite provoacă mari îngrijorări în Europa. "A ieși din Eurozonă ar fi un gest nebunesc", spun analiștii și șefii companiilor.

Investitorii nu uită ușor. Ei își amintesc de campaniile duse de Mișcarea 5 stele pentru a reveni la suveranitatea monetară. Sau de "ziua fără euro" organizată în 2013 de către liderul Ligii, Matteo Salvini, ajuns acum vicepremier. Și, de câte ori văd pe undeva fotografia lui Claudio Borghi, președinte al comisiei Bugetul Camerei, își amintesc ce spunea acesta: ”Sunt extrem de convins că Italia, având o monedă proprie, și-ar rezolva majoritatea problemelor”.

Problema este că dincolo de declarațiile politicienilor, Italia ar putea aluneca înafara eurozonei nu pentru că și-ar dori, ci pentru că politicile publice ar elimina-o.

Panorama analizează în cinci puncte cheie, ce s-ar întâmpla cu familiile italiene, cu băncile și cu întreprinderile din peninsulă. Și ce s-ar fi întâmplat dacă am fi rămas la liră.

Așa cum avertizează el Ignazio Angeloni, membru al Consiliul de Supraveghere al BCE, numai ideea părăsirii zonei euro ar produce ieșiri de capital fără precedent. Nu doar speculatorii profesioniști ci și oameni simpli din toate clasele sociale ar încerca să își protejeze averea de întoarcerea la o monedă mai slabă. Ar cumpăra dolari, franci elvețieni și aur, încercând apoi după reconversie să le schimbe în parte înapoi. Și-ar muta, pe scurt economiile în active de refugiu. Băncile ar adopta măsuri restrictive privind retragerile și plățile (amintiți-vă experiența traumatică a grecilor, care și-au văzut în 2015 înghețate propriile depozite bancare).

Nici după revenirea la lira italiană viața nu ar fi mai ușoară; într-adevăr. Moneda ar suferi repede o pierdere de valoare de circa 30% și asta în estimări conservatoare.

Toate bunurile pe care le importăm, începând cu energia cu care ne încălzim și terminând cu aleimentele consumate venite din import, toate s-ar scumpi , provocând o creștere a sărăciei. La pierderea puterii de cumpărare s-ar putea adăuga problemele sistemului bancar care s-ar confrunta la început cu o criză de lichiditate care apoi s-ar transforma într-o criză de solvabilitate și se va sfârși prin intervenția Statului care să facă injecții masive de capital. Din ce bani? Din taxele care ar urma să crească.

Italia este cea mai eurosceptică ţară din Europa. În cazul unui referendum similar Brexit-ului, numai 44% dintre italieni ar vota să rămană în UE faţă de 66% la nivel european. Sunt cele mai proaste rezultate dintre cele 28 state membre, şi faţă de britanici, unde azi 53% sunt pentru "remain", dezvăluie un sondaj Eurobarometru realizat între 8 şi 26 septembrie 2018 de Kantar Public.

Panorama analizează pe 5 pagini punct cu punct toate implicațiile unei reveniri la lira italiană, pornind de la curentul tot mai favorabil în peninsulă pentru luarea unei asemenea decizii.

  • Der Spiegel: Prințul și crima

Arabia Saudită confirmă uciderea lui Khashoggi în Consulatul din Istanbul

La aproape trei săptămâni după dispariția jurnalistului Jamal Khashoggi, Arabia Saudită a confirmat moartea acestuia. 18 persoane au fost arestate, iar vicepreședintele serviciului secret a fost demis.

Între Khashoggi și câțiva oameni din Consulatul Istanbul, ar fi avut loc o dispută care a dus la decesul jurnalistului, scrie agenția națională de știri a saudiților. "Discuțiile" dintre Khashoggi și "cei cu care s-a întâlnit la Consulatul Regatului din Istanbul" "au degenerat într-o luptă care a condus la moartea sa", scriu saudiții.

Saud al-Kahtani, consilier senior al regelui, a fost de asemenea eliberat din funcție. Prințul Mohammed bin Salman este sub presiune, o legătură directă cu acest caz putându-i afecta grav reputația, la cei 33 de ani ai săi.

Khashoggi venise să ridice câteva documente de la Consulatul Arabiei Saudite din Istanbul în 2 octombrie și de atunci a dispărut .Autoritățile turcești au presupus că a fost ucis de o echipă specială de 15 membri veniți special din Arabia Saudită pentru a-l ucide .

Khashoggi, un critic al Prinţului Mohammed bin Salman, a dispărut după ce a intrat în consulat pe 2 octombrie pentru a obține documentele necesare pentru a se căsători.

Comentariile de sâmbătă au marcat pentru prima oară de la dispariția lui Khashoggi când Arabia Saudită a admis moartea jurnalistului.

Arabia Saudită a negat anterior acuzațiile și a spus că Khashoggi a părăsit clădirea la scurt timp după aceea.

Dispariția lui Khashoggi, rezident american și corespondent la Washington Post, a tensionat relațiile dintre Arabia Saudită și aliații occidentali. Aliații arabi s-au adunat în sprijinul Riyadului, dar presiunile occidentale s-au intensificat la adresa Arabiei Saudite pentru a oferi răspunsuri convingătoare.

Înainte de anunțurile saudite, președintele american Donald Trump a declarat că ar putea considera impunerea de sancțiuni împotriva Arabiei Saudite în legătură cu dispariția jurnalistului Jamal Khashoggi, subliniind importanța relației SUA-Arabia Saudită.

În Istanbul, procurorii turci care investighează dispariția lui Khashoggi au interogat vineri angajații turci din consulatul Arabiei Saudite, extinzând vânătoarea de indicii într-un caz care tensiona alianța dintre Riyad şi puterile occidentale.

  • The Week: Poate supraviețui May?

Theresa May se poate confrunta cu o revoltă parlamentară după negocierile lugi, dificile și fără rezultate concrete, iar David Davis este decis să o îndepărteze din funcția de premier. Doamna May se confruntă cu cea mai dificilă perioadă a mandatului ei.

The Week rezumă în pagina doi editorialele apărute în presa britanică și se întreabă dacă May va scăpa și de această dată.

Davis, fostul minsitru pentru Brexit, e văzut ca principal favorit pentru a conduce negocierile în locul Theresei May.

Lordul Remnant, Lordul Bridges, s-au alăturat corului dezaprobator atunci când May a venit cu ideea extinderii Brexitului până după decembrie 2020, catalogând această idee ca fiind ”moartă din start”.

Două moțiuni de neîncredere ar fi fost prezentate deja la biroul lui Sir Graham Brady, fiind necesare 44 de semnături pentru susținerea acestora.

"Este timpul să stați deoparte și să lăsați în locul Dvs pe cineva care se știe să negocieze”, se arată într-una din scrisori.

Reamintim că Uniunea Europeană și Germania nu vor bloca prelungirea perioadei de tranziție post-Brexit, dar o extindere a acesteia nu va rezolva toate problemele, a declarat vineri ministrul german pentru Afaceri Europene.

"Dacă acest lucru va duce la rezolvarea problemelor și dacă este nevoie de câteva luni suplimentare pentru a negocia detalii relațiilor viitoare, atunci această decizie nu va eșua din cauza Uniunii Europene, sau din cauza Berlinului", a declarat Roth pentru postul german WDR.

"Dar o simplă extensie nu va rezolva problemele. Nu există încă nicio soluție rezonabilă privind frontiera între Irlanda și Irlanda de Nord".

Michel Barnier a afirmat miercuri seară că Uniunea Europeană şi Marea Britanie au nevoie de timp suplimentar în negocierile pe tema Brexit.

Mai multe surse comunitare, citate de presa germană şi britanică, au informat joi că Statele membre ale Uniunii Europene sunt dispuse să accepte prelungirea tranziţiei post-Brexit, o etapă în care relaţiile cu Marea Britanie vor fi neschimbate.

Michel Barnier, negociatorul-șef al Uniunii Europene, a declarat vineri că acordul privind relațiile post-Brexit este finalizat în proporție de 90%, dar există posibilitatea să nu fie încheiat din cauza problemelor priving granița cu Irlanda, relatează Reuters.

„Nouăzeci la sută din acordul pus pe masă a fost aprobat și de către Marea Britanie”, a declarat Barnier pentru radio France Inter.

„Sunt convins că acordul este necesar. Nu sunt sigur însă că vom avea unul”, a adăugat negociatorul-șef.

Prim-ministrul britanic Theresa May și alți lideri europeni și-au manifestat joi încrederea că va exista un acord post-Brexit.

De asemenea, May a transmis la Bruxelles că este favorabilă rămânerii provinciei britanice Irlanda de Nord în uniunea vamală europeană în cazul în care nu se va ajunge la un acord complet cu Uniunea Europeană.