Magistrații unui complet de la Curtea de Apel București, care judecă dosarul unui fost europarlamentar, au decis, vineri, să sesizeze CCR cu privire la articolul VII din OUG pe legile justiției. Instanța a respins cererea de sesizare a Curții privind articolul VI, cel privind formarea completelor anunță Mediafax.
„Stabileste termen de judecată pe fondul cauzei la data 16.11.2018, ora 12:00. Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII şi art.II pct.2 (referitor la art. 87 alin.2 din Legea nr.304/2004) din OUG 92/2018 prin raportare la dispoziţiile art.15 alin.2, art.16 alin.1, art.131 alin.1, art.132 alin.1 din Constituţia României. În baza art.29 alin.5 din Legea nr.47/1992 respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.VI din OUG 92/2018. Cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare în privinţa dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale. Definitivă în privinţa restului dispoziţiilor”, se arată în minuta magistraților Curții de Apel București.
Decizia privind sesizarea CCR cu privire la articolul VII din Ordonanța pe legile justiției este definitivă, iar cea de respingere a sesizării pe articolul VI poate fi contestată. Articolul VI vizează formarea completelor de judecată.
Este vorba despre completul care judecă dosarul (apel) în care fostul șef al ANSVSA și fostul europarlamentar Marian Zlotea este judecat pentru luare de mită, instigare la luare de mită și constituire grup infracțional organizat. În primă instanță, el a fost condamnat la închisoare cu suspendare.
La termenul de vineri, unde s-a discutat cererea apărătorilor de sesizare a Curții Constituționale, avocatul Ingrid Mocanu a spus în instanță că doar Curtea poate interpreta acest articol, nu CSM, prin decizia de săptămâna aceasta, care arată că OUG se aplică în viitor.
„Excepţia e admisibilă, are legatură cu cauza vizează acţiuni de urmărir penală si sesizarea procurorului care participa la actul de urmărire penală. Art. VII din ordonanţă are probleme grave de neconstituţionalitate. În interpretarea acestui text secţia de procurori de la CSM dă o hotărâre, act administrativ, (legea 24/2000) nu se poate adăuga la lege. Secţia a dat o interpretare omenească, dacă ar fi avut în vedere situaţia actuală, s-ar fi perturbat activitatea. (...)Trebuie să interpreteze legea Guvernul şi să stabilească norme, ca să nu bulverseze stabilitatea. Nu asa merg lucrururile. Au fost numiţi. Art. VII vine în contradicţie cu art. 131, ce face referire la actele care derivă din activitatea procurorilor. Excepţia are legătură cu cauza, o instituţie de nivelul Curţii Constituţionalitate trebuie să dea interpretare, nu CSM”, a declarat avocatul Ingrid Mocanu.
Articolul VII din OUG este: Procurorii care, la data intrarii in vigoare a prezentei ordonantei de urgenta, isi desfasoara activitatea in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si al Directiei Nationale Anticoruptie, precum si in cadrul celorlalte parchete, raman in functie in cadrul acestora, numai daca indeplinesc conditiile prevazute de Lenea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Noile prevederi din ordonanţa de urgenţă, care a fost publicată marți în Monitorul Oficial, impun o vechime de cel puţin 10 ani în magistratură pentru procurorii din Parchetul General, DNA şi DIICOT.
