În ciuda faptului că România, dar şi alte economii balcanice s-au dovedit o destinaţie atractivă pentru multe companii, datorită fiscalităţii scăzute, dar şi a celorlalte taxe directe sau indirecte de asemenea mici, realitatea este că ţările respective se confruntă cu o mare problemă, scriu grecii de la Emea, citați de Rador.
Migraţia forţei de muncă înalt calificată, fenomen cunoscut şi ca fuga creierelor, brain drain, a lovit toate economiile regionale ale Europei, Grecia fiind una dintre ele, chiar dacă a avut de suferit mai puţine consecinţe decât celelalte.
După cum arată un raport al PriceWaterCoopers, lipsa de competenţe de pe piaţa muncii a costat foarte mult atât Balcanii, cât şi ţările aflate mai la nord, afectând în mod special companiile private care nu pot găsi personal calificat. Consecinţele economice asupra companiilor private din cauza fugii creierelor echivalează numai în România cu 6% din PIB, iar Bulgaria a primit o lovitură chiar mai dură, cu pierderi care ajung la 13,2% din PIB din cauza lipsei de personal calificat.
Aceeaşi imagine există şi în alte economii, Polonia înregistrând pierderi de 5,7% din PIB, după care urmează Malta cu pierderi de 5,6%, în timp ce seria primelor cinci locuri este încheiată de Ungaria cu pierderi de 5,2%. Cele cinci ţări pierd împreună circa 46,4 de miliarde de euro pe an, în timp ce în întreaga Uniune Europeană, pierderile de pe urma brain drain se ridică la 324 de miliarde de euro, conform datelor PwC.
"România pierde 6% din PIB pe an numai din cauza lipsei competenţelor. Disponibilitatea personalului calificat depinde de factori precum libera circulaţie a forţei de muncă, inclusiv uşurinţa obţinerii permisului de muncă pentru cetăţenii non-UE, precum şi sisteme de educaţie care asigură absolvenţilor pregătirea corespunzătoare"a declarat Mihai Aniţa, Partner, Private Company Sector, în cadrul PriceWaterCoopers România. "Este absolut necesar să fie reformat sistemul educaţional pentru a fi satisfăcute nevoile mediului de afaceri. În acelaşi timp, este necesară o revizuire a birocraţiei în România pentru a fi mai eficientă interacţiunea dintre guvern şi contribuabil. Această reorganizare va trebui urmată de investiţii în digitalizare care să permită o interacţiune armonioasă între cele două".
Aceste măsuri sunt necesare în primul rând pentru că oamenii de afaceri locali consideră că România este afectată cel mai mult de gradul înalt de birocraţie (80%) în raport cu celelalte ţări participante la studiu. În acelaşi timp, sunt necesare investiţii în dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii şi transporturi, pentru ca firmele să se dezvolte şi să investească în noi servicii şi produse, lărgindu-şi sectorul de dezvoltare, conform reprezentantul PwC.
Românii au fost în 2017, dintre cetățenii statelor UE, cei mai numeroși imigranți în Germania, scrie si Deutsche Welle. La nivel UE, în 2017 imigranții români au ajuns numeric în fruntea topului, în Germania: 73.000 oameni. Aceștia sunt urmați de polonezi (34.000), croați (33.000) și Bulgari (30.000).
0
0
