Cum este încălcat dreptul la educație al copiilor cu dizabilități și care sunt soluțiile legale - Hotnews Mobile
1 € 4,6658 1 USD 4,0493joi 18 oct 2018
Secțiune susținută de MedLife

Cum este încălcat dreptul la educație al copiilor cu dizabilități și care sunt soluțiile legale

de R.F. Vineri, 12 octombrie 2018, 11:45
- a A+
Imagine
​Deși în ultimii ani, legislația internă acordă în mod explicit dreptul copiilor cu dizabilități să învețe în școlile de masă, în realitate școlile din România încalcă prevederile legale și acești copii nu sunt bineveniți. Sunt respinși la înscrierea în școli sau sunt eliminati din sistem cu sprijinul profesorilor și al părinților cu copii tipici.



Pentru a veni in ajutorul parintilor, magistraților, avocaților și specialiștilor, Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități (CEDCD) a lansat primul Ghid privind Aplicarea Dreptului la Educație pentru Copiii cu Dizabilități din România, care clarifica prevederile legale fundamentale în ceea ce privește accesul la educație al copiilor cu dizabilități.

Dreptul la educație este important pentru viitorul acestor copii, dar și pentru societate.


''Este un cerc vicios. Fără educație nu au viitor. Există companii care vor să angajeze persoane cu dizabilităti, însă fie nu pot ajunge la ele, fie aceste persoane nu au fost pregătite pentru că nu au avut acces la educație de calitate'', a declarat Asztalos Csaba, preşedinte al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

Cum sunt respinși copiii cu dizabilități la înscrierea în școli?

În momentul înscrierii în școală li se spune părintilor că nu sunt locuri disponibile și că nu există resurse.

''Argumentul lipsei resurselor nu este un argument acceptat de CNCD și nici de justiție'', spune Asztalos Csaba.

Scolile folosesc argumente aparent juridice pentru a justifica refuzul: copiii cu dizabilități se pot înscrie în școlile speciale, dizabilitatea este prea severa și copilul nu are certificat de orientare școlara.

Însă, realitatea școlilor speciale arată că sansa integrării în societate după absolvire este practic inexistentă. In 2015, la nivelul capitalei din 3000 de copii din școlile speciale doar 39 au reusit să facă trecerea la școlile de masă.

Dupa înscrierea în școala de masă, apar alte probleme:


  • Cadrele didactice sunt ostile sau refuză să lucreze cu elevul cu dizabilități, nu își adaptează modul de predare.
  • In cazuri extreme se ajunge și la mobilizarea părinților elevilor tipici pentru a solicita excluderea elevului cu dizabilități din școală.
  • Se fac liste cu semnaturi, se inaintează memorii la conducerea școlii și la inspectorat.
  • Se scade nota la purtare, elevul cu dizabilități este lăsat corigent sau repetent, este hărtuit, iar părintii sunt intimidati pentru a-l retrage din școală.

Scoala aduce și aici argumente:
  • elevul cu dizabilități nu s-a adaptat la cerintele și standardele școlii,
  • are probleme de comportament,
  • nu face fată, nu întelege,
  • este agresiv cu ceilalți elevi și profesorii.

Cele mai importante aspecte necunoscute părinților și speculate de sistemul de educație, conform Ghidului, prezentat de  Mădălina Turza, Președinte CEDCD , sunt:

  • Părintele/reprezentantul legal al copilului cu dizabilități poate solicita Centrului Municipiului București de Resurse si Asistenta Educaționala (CMBRAE) sau Centrului Județean de Resurse și Asistență Educaționala (CJRAE) evaluarea minorului în vederea orientării sale școlare către învățământul special, de masă, la domiciliuetc
  • Evaluarea copilului și certificatul de orientare școlară sunt obligatorii doar în situația optării pentru învățământului special și special integrat (școli speciale și/sau clase/grupe speciale în școlile de masă), conform Art. 2, alin. (2) din O 1985/2016
  • În cadrul evaluării CMBRAE/CJRAE în vederea orientării școlare a copilului cu dizabilități, voința părintelui/reprezentantului legal și a copilului sunt suverane, potrivit criteriilor de orientare școlară și profesională a copiilor cu CES din O 1985/2016, Anexa 14, lit. b)
  • Certificatul CES eliberat de către CMBRA/CJRAE are și rolul (pe lângă stabilirea formei de învățământ) de a institui o serie de măsuri de adaptare și suport, care adresează strict anumite nevoi ale unor anumite categorii de dizabilități

Măsuri de suport:

  • adaptare curriculară realizată de profesorul itinerant și de sprijin împreună cu cadrele didactice,
  • strategii didactice diferențiate prin utilizare de fișe de lucru și fișe de evaluare individualizate,
  • demers didactic individualizat/ personalizat, utilizarea de caractere mărite, terapie logopedică ș.a.

Deficiențele/ afectările, respectiv dizabilitățile care presupun necesități educaționale suplimentare sunt:

  • - senzoriale, mintale, psihice și asociate, precum și dizabilitățile fizice – motorii și neuro-motorii – care împiedică scrisul." –  O. 1985/2016, Art. 5, alin.(1), lit. m).
  • În absența Certificatului CES, nu trebuie să înțelegem faptul că școlii nu îi revin obligații suplimentare de adaptare a mediului la nevoile elevului cu dizabilități.
  • Măsurile instituite prin Certificatul CES răspund doar nevoilor de instruire, nu și celorlalte nevoi pe care un elev cu dizabilități le poate avea pe parcursul procesului educațional pentru a putea beneficia efectiv de dreptul său la educație, așa cum prevede Convenția ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (L221/2010) la Art. 24, alin. (2), Legea 448/2006, Art. 19, lit. c): "să asigure accesul la formele de educație permanentă, adaptându-le nevoilor educaționale ale persoanelor cu handicap;"

Elevii cu dizabilități pot avea nevoi ce țin de adaptarea tehnicilor de instruire (adică ceea ce prevede Certificatul CES), dar și nevoi ce țin de adaptarea mediului fizic (bănci, spații adaptate) și de servicii de suport ce depășesc sfera instrucțională:
  • consiliere psihologică,
  • limitarea stimulilor disruptivi în clasă (sunete ridicate, gălăgie, bullying),
  • spațiu de respiro (o cameră prietenoasă de "liniștire") în caz de atingere a unui vârf de hiperactivitate.

Acest set de măsuri minim rezonabile reprezintă un tip de adaptare de care au nevoie o serie de elevi cu dizabilități și care exced sferei Certificatului CES, dar ele subzistă în obligațiile școlii.

Context:

În România trăiesc peste 72.000 de copii cu dizabilități. Marea majoritate a acestora, la vârsta școlarizării se lovesc de respingere, discriminare, abuzuri și în cele din urmă ies din sistemul național de educație sub diferite forme aparent legale (repetenție, exmatriculare, abandon), care maschează de fapt refuzul sistemului de educație de a-i școlariza. Astfel, aproximativ 18.000 de copii cu dizabilități cu vârstă școlară sunt în afara oricărei forme de învățământ, iar peste 31.000 se află izolați în școli speciale.


MedLife susține informarea și educarea ca sursă principală de dezvoltare a unei minți sănătoase. De aceea, recomandăm informarea continuă cu ajutorul articolelor din secțiunea Educație!
439 de afisari


Niciun comentariu
comenteaza