​INTERVIU VIDEO. "Ministru" al UE: Izbucnire foarte gravă a pestei porcine în România. E ușor să ceri guvernului să interzică oamenilor să crească porcul în curte, dar vă gândiți la consecințele sociale, la tradiții? Teoria conspirației e populară - Hotnews Mobile
1 € 4,6662 1 USD 4,0794miercuri 21 nov 2018
Corespondență de la Bruxelles

​INTERVIU VIDEO. "Ministru" al UE: Izbucnire foarte gravă a pestei porcine în România. E ușor să ceri guvernului să interzică oamenilor să crească porcul în curte, dar vă gândiți la consecințele sociale, la tradiții? Teoria conspirației e populară

de Claudiu Zamfir Joi, 11 octombrie 2018, 15:30
- a A+
Imagine
​România a cheltuit aproximativ un sfert (24% mai exact) din fondurile europene de urgență acordate de Uniunea Europeană pentru prevenirea și combaterea pestei porcine africane, potrivit unor informații comunicate de Direcția generală de Sănătate (DG SANTE) a Comisiei Europene. Cu toate astea, comisarul european pentru Sănătate și siguranță alimentară, social-democratul lituanian Vytenis Andriukaitis, direct competent în acest domeniu, a declarat, într-un interviu video acordat HotNews, la Bruxelles, că Guvernul României a întreprins măsurile de conbatere și prevenire a bolii, cerute de Comisie.



Oficialul UE a mai spus că România se confruntă cu o criză foarte gravă a pestei porcine africane, în principal din cauza unui complex de factori specifici țării: naturali, culturali, sociali. Întrebat dacă o soluție pentru eradicarea pestei porcine africane ar fi ca Guvernul român să interzică obiceiul populației rurale din România de a-și crește porcul în gospodării, Vytenis Andriukaitis a recunoscut că o astfel de decizie ar fi foarte greu de luat și a făcut apel la campanii de informare și la dezbateri publice care să implice toate păturile din societate.

El a dat exemplul Poloniei și al Statelor Baltice, unde pe fondul restricțiilor privind creșterea individuală a porcului, în rândul populației a început imediat să circule "teorii ale conspirației", cum că marile corporații din zootehnie ar controla guvernele și le-ar determina să le interzică țăranilor să crească porci în curte, pentru a elimina micii producători de pe piață.

Câteva informații de context:


  • Din anul 2015 până în prezent, Comisia Europeană a pus la dispoziția României fonduri de urgență pentru prevenirea și combaterea pestei porcine africane. În acest mecanism de urgență, statul membru UE ia măsuri specifice, prin Autoritatea Națională Sanitară Veterinară (ANSVSA): campanii de informare, abatorizarea animalelor sănătoase din apropierea focarelor de boală, eutanasierea celor contaminate, incinerarea cadavrelor de porci contaminați, transportul securizat al animalelor, introducerea de filtre și controale pentru blocarea circulației cărnii contaminate, decontaminarea cu substanțe chimice, despăgubirea proprietarilor de porci cărora le-au fost luate animalele din zonele contaminate (depăgubiri plătite la kilogram, la prețul pieței locale, de regulă în jurul a 8 lei pe kg în cazul României) etc.
  • În urma, acestor măsuri efectuate pe bani naționali, statul membru transmite la CE devize de cheltuieli, iar Comisia aprobă rambursări în limita a 75% din costuri.
  • Potrivit celor mai recente date existente la DG SANTE, în periada 2015 - 2018, România a cheltuit 282.115 euro dintr-un total de 1.192.000 euro alocați de CE pentru prevenirea și combaterea pestei porcine africane. Această sumă însemnă practic 24% din alocare.
  • Este drept că în acest moment CE mai are în lucru o serie de fișe de estimari și cheltuieli pe care le analizează și urmeaza să facă plata conform legislației și procedurilor în vigoare.
  • Paradoxal este însă că fix în anul în care a izbucnit pesta porcină africană în România, în 2017, guvernarea PSD-ALDE (în speță ANSVSA, unde președinte este Geronimo Brănescu) a atras procentual cei mai puțini bani din suma alocată pe un an: aproape 50%. În 2018, România nu a atras nicio plată de la CE din suma de 726.000 de euro alocată pe anul acesta pentru măsurile de urgență anti pestă procină, potrivit celor mai recente date de la DG SANTE, însă între timp este posibil ca unele plăți să fi fost efectuate.
  • Până una-alta, la jumătatea acestei luni este așteptată în România o misiune de audit a Comisiei Europene pentru a vedea cum au gestionat autoritățile române criza pestei porcine africane.
  • Până la sfârșitul lunii septembrie, peste 311.000 de porci contaminați cu pestă porcină africană au fost eliminați, conform datelor ANSVSA. ​Până la data de 27 septembrie, au fost despăgubiți 4.960 de proprietari ai căror porci au fost afectați de virus, la o valoare totală a plăților de 55,3 milioane de lei, a mai informat ANSVSA.

Acesta este contextul în care HotNews a solicitat un interviu comisarului european pentru sănătate și siguranță a alimentelor. Social-democratul lituanian Vytenis Andriukaitis, chirurg în cardiologie, are un portofoliu foarte vast, cu o miză și o presiune imense, de la strategii de sănătate, aprobări și legiferări în industria farmaceutică, în industria tutunului la nivel european până la măsuri de siguranță a alimentelor. El ne-a primit în biroul său de la Comisia Europeană și ne-a acordat un interviu video despre criza pestei porcine africane.



HotNews.ro: Din informațiile și evaluările Comisiei Europene, cât este de gravă criza pestei porcine în România?

Vytenis Andriukaitis: Primele cazuri în România au fost detectate în 2017, dar erau cazuri mici, în apropiere de granițele cu Ucraina și cu Ungaria. Dar desigur urmărim situația foarte îndeaproape și vom fi pregătiți să vedem când va fi următoarea izbucnire. Nu e ceva nou, Ucraina, în Moldova, ca mulții alții, au pestă porcină. Nu uitați de specificul României: în special în regiunea Dunării poți vedea un mediu diferit în teren. Și, bineînțeles, aceste luni ne arată că avem o izbucnire foarte gravă în acest moment, peste 900 cazuri, în curțile oamenilor și în fermele comerciale s-a reacționat imediat, s-au luat măsuri și cerințe foarte stricte. Și este foarte dificil pentru autoritățile române și pentru populația românească din acele regiuni. Dar aceste 4 luni sunt foarte critice pentru noi toți.

HotNews.ro: Deci cum evaluați măsurile luate de autoritățile române de a preveni și a combate pesta porcină până acum?

Vytenis Andriukaitis: Sincer, am avut relații foarte bune cu autoritățle române, cu oficialii de control, am văzut multe eforturi la nivel național și regional și toți sunt foarte îngrijorați de situație. Noi am trimis experți, echipament de laborator, toate instrumentele pe teren. Și, desigur, este o mare provocare din punct de vedere social. Dar autoritățile române își iau misiunea în serios și avem o bună cooperare și înțelegere. E adevărat că am introdus măsuri foarte stricte, autoritățile române nu au fost foarte bucuroase cu măsurile noastre foarte stricte, dar cooperarea este bună, înțelegerea e foarte bună.

HotNews.ro: Atunci, domnule comisar european, cum am ajuns în criza aceasta, despre care ați spus că este critică?

Vytenis Andriukaitis: Nu este din cauza autorităților române sau a populației din România, ci din cauza multor factori din teren. În primul rând, gândiți-vă la regiunea Deltei Dunării, care este o zonă portejată și nu s-a putut introduce acolo vânătoarea de mistreți.

Au fost condiții climatice foarte dure, multă ploaie. Imaginați-vă cum ar fi să vă trimit acolo în regiune, să mă ajutați să țin carcasele (de porci contaminați - n.r.) la distanță? Este o situație ce ridică foarte multe provocări, zona Dunării este complet unică, nu se compară cu nimic, cu Lituania, Polonia, Estonia, Letonia. În primul rând că intră sub protecția programului Natura 2000 și așa mai departe.

În plus, aveți o structură specifică, a curților oamenilor. Este o tradiție culturală diferită, sunt familii mici care cresc porci în spatele curții. Și este o chestiune de lungă durată. Nu aveți statistici destul pentru a gestiona situația, unde aveți familii multe cu mici loturi de curte . În plus, aveți o mișcare foarte puternică a grupurilor etnice, este o mișcare peste granițe a diferitelor grupuri etnice care vin unul către celălalt și aduc mâncare unul celuilalt. E nevoie să înțelegeți diferențele existente în teren. Acestea creează provocări în monitorizare, în implementarea campaniilor.

Noi am invitat România să fie parte din echipa noastră împotriva pestei procine africane încă din anul 2015.

HotNews.ro: Și ce s-a întâmplat?

Vytenis Andriukaitis: Bineînțeles, cred că ne ajută azi să ținem sub control aceste regiuni, să nu ne confruntăm cu consecințe și mai mari. Nmeni nu știe ce se întâmpla dacă nu eram pregătiți și antrenați, dacă nu nu dezvoltam unele măsuri pasive, dacă nu învățam echipele să diagnostocheze boala. Am făcut-o de acum 2 ani și văd că ne-a ajutat. Nu știm care erau consecințele dacă România sărea peste cei 2 ani. Dacă desigur sunt situații specifice, care creează provocări reale și am aplicat multe măsuri stricte în comparație cu țări ca Polonia, de exemplu, am oferit mai multe măsuri, pentru că eram cu toții îngrijorați de consecințe.

Dar este foarte dificil să compari țară cu țară, ar fi o greșeală uriașă, Ucraina este o țară vecină, am lucrat 3 ani cu Ucraina și nu am avut rezultate bune.

HotNews.ro: Da, dar Polonia, de exemplu, este vecină cu Ucraina și ea....

Vytenis Andriukaitis
: Dar învecinarea Poloniei cu Ucraina are o situație geografică diferită de cea din Delta Dunării. Uitați-vă și la Slovacia, care este înconjurată de munți înalți și au ajutat-o să mențină poziții mai sigure. Dacă compari Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria și România, sunt diferențe pentru că sunt peisaje geografice foarte diferite. Pentru România, Delta Dunării a fost un dezastru.

HotNews.ro: Și Bulgaria are acces la Dunăre ca și România, chiar dacă nu prin prisma Deltei...

Vytenis Andriukaitis:
Da, dar regiunea Dunării în România este diferită de cea din Bulgaria, pentru că Dunărea este și o frontieră, dar și așa unele cazuri au trecut în Bulgaria. Suntem foarte îngrijorați pentru Bulgaria. Acum cooperarea dintre Romînia, Bulgaria și Ungaria este la nivel ridicat. Nici eu nu mă pot separa de autoritățile române. Eu sunt practic și membru al guvernului român, al guvernului bulgar, al guvernului ungar, eu sunt parte din echipă. Vă rog să nu mă separați pe mine de autoritățile dvs. naționale, pentru că eu sunt în aceeași barcă. Este obiectivul nostru comun de a ține sub control și a monitoriza situația.

HotNews.ro: De aceea vă și întreb câți bani a pus UE la dispoziția României pentru a combate și a preveni pesta porcină africană.

Vytenis Andriukaitis: Mulți. Am oferit mulți bani. Rețineți că avem diferite instrumente financiare. Ale mele sunt dedicate concret măsurilor de a elimina cazurile de infecții. Și plătim, caz cu caz, toate problemele. 75% din fiecare caz este acoperit din bugetul pentru situații de urgență. Sunt milioane de euro. Dar de asemenea Politica Agricolă Comună, Phil Hogan (comisarul UE pentru agricultură - n.r.) decide să ajute autoritățile române să compenseze toate costurile - pentru că nu ține de mine, ci de Phil Hogan, împreună cu românii - iar acum ei au decis să folosească banii din Fondul de dezvoltare rurală. Și acum suntem foarte îngrijorați, și Phil Hogan, cu Karmenu Vella (comisarul UE pentru mediu - n.r.) și cu mine lucrăm împreună și monitorizăm situația, susținând guvernul român să gestioneze problemele și asigurându-i reusursele finaciare, pentru că pentru guvernul român este o mare provocare.

HotNews.ro: Domnule comisar, în 2017, în februarie, Comisia Europeană a avertizat România despre izbucnirea pestei porcine africane în țară. Ce măsuri a luat România?

Vytenis Andriukaitis: Au implementat toate recomandările noastre de la vremea respectivă. Ar fi o mare minciună să spun că România nu a acceptat măsurile noastre, au implementat toate măsurile: supraveghere pasivă, campanii de pregătire, teste de laborator, training pentru veterinari, toate au fost făcute. Dar, desigur, este o situație care ridică multe provocări, pentru că pesta porcină africană a ajuns până în China. Vă puteți imagina că pornind din Georgia, prin toată Rusia, a ajuns până în China. Pe cine poți da vina: pe ruși, pe chinezi, pe georgieni? Nu avem un vaccin. Avem doar măsurile stricte de biosecuritate, strategii de vânătoare la mistreți, campanii de informare și monitorizarea factorilor umani - lupta împotriva comerțului ilegal și a tranzitului ilegal. Este foarte dificil de realizat, pentru că avem mulți factori concurenți.

Eu sunt departe de a da vina pe tradiții în acest caz. România a urmat sfatul nostru, la toate ședințele ministeriale echipa României a fost acolo. Avem discuții foarte detaliate despre toate structurile dar este foarte dificil să încurajezi populația să înțeleagă, pentru că oamenii nu vor să înțeleagă că se va întâmpla ceva. Dacă v-aș spune acum: "Vă rog, vaccinați-vă!" Sunteți pregătit să-mi urmați sfatul?

HotNews.ro: Personal, da...

Vytenis Andriukaitis: Personal. Dar general? Nu știți. E același lucru, pentru că este vorba de un virus: nu-l vede și nu-l știe nimeni. Și nimeni nu crede. Când au apărut primele două cazuri, multă lume era foarte relaxată. "Da, 2 cazuri, nu contează". Iar acum, când avem o situație atât de dificilă, pentru că vine din mai multe zone și unghiuri, este o adevărată provocare și este mult diferită față de situația din 2017.

HotNews.ro : Domnule comisar european, vorbeați despre specificitățile din România și ați menționat porcii din curțile oamenilor, vă gândiți la posibilitate ca autoritățile române să interzică această practică?

Vytenis Andriukaitis: Oh, da! Vă rog să mă sfătuiți dvs. Este ușor să spui: interzice! E foarte ușor. Dar vă rog să le explicați dvs. oamenilor și vă rog să vă uitați la consecințele sociale. Sigur, în zonele afectate am introdus măsuri foarte stricte, iar oamenii nu sunt deloc ferciți cu ele. Vă rog să-i întrebați... Aveți tradiții de Crăciun, puneți pe masă porc. Ia cereți-le dvs. românilor să nu urmeze tradiția!... Vă dați seama ce consecințe sociale sunt? Bineînțeles e foarte ușor să spui: "hai să interzicem!".

Am avut multe dezbateri despre asta în Letonia, Estonia, Lituania, Polonia și nici în ziua de azi unii oameni nu acceptă, spun povești cum că mari productori de carne de porc ar provoca artificial criza, pentru a-i omorî pe cei mici și că guvernele ar fi în mâna acestor mari producători. Ia explicați-le dvs., vă rog, acestor oameni! Știți cât de populară e teoria conspirației în zilele noastre... Și este foarte dificil să recomanzi autorităților române ce să facă. În primul rând ar trebui să creăm dezbateri publice despre tradiții, despre comportament, despre consecințe sociale, despre posibilitatea de a gestiona situații de criză și de a gândi strategii combinate de vânătoare la mistreți, cum să sfătuiască oamenii să nu continue cu creșterea porcului. Necesită timp.

Dar aveți dreptate, trebuie să discutăm asta. Poate o parte din populație ar accepta că trebuie introduse unele interdicții. Dar mai înainte de toate trebuie să prezentăm toate aceste mesaje societății și trebuie să ținem societatea alături de noi. De ce? Pentru că oamenii au un rol foarte important aici. Vă puteți imagina că noi doi ne-am ducem după ciuperci în pădure, iar apoi ne întoarcem din pădure și aducem virusul pestei porcine în sat, iar apoi porcii noștri se contaminează și contaminează și alți porci. Sunt mulți actori - actori locali, autorități locale, profesori, presa locală - care pot să discute toate posibilitățile. Pentru că, credeți-mă, acest virus e pe termen lung, nu dispare azi. În toată regiunea, acest virus nu este doar pentru ziua de azi. Regiunea este contaminată. Nu există vaccin și nu avem decât un singur instrument, acela de a introduce strategii de vânătoare, măsui de biosecuritate, controlul strict al mișcării oamenilor și al mărfurilor și bineînțeles campanii mai largi de pregătire a populației. Trebuie să continum să discutăm cu micii poducători cum să se comporte, cum pot să introducă măsuri înalte de biosecuritate în curțile lor. Fermele comerciale pot să o facă, pentru că au capacitate financiară mai mare dar aici vedem dificulități.

HotNews.ro: Domnule comisar, Guvernul român a alocat fonduri naționale de 80 de milioane de euro pentru a compensa fermierii cărora le-au fost omorâți porcii ca măsuri de securitate, la valoare aporcului la 110 kg, deși sunt porci mai mici. Va rambursa CE costurile către statul român? Și cât?

Vytenis Andriukaitis: Acum, pe portofoliul meu, acoperim 75% din cazurile de intervenție. Acum acoperim detoxificarea, abatorizarea animalelor, eliminarea carcaselor, mijloacele de transport - tot ce este înglobat în procedura noastră. Compensăm și 75% din costul anumalului ucis, legat de valoarea de piață, și toate celelalte măsuri. Noi plătim toate aceste măsuri, dar după ce au fost implementate. Nu plătim niciodată din oficiu, pentru că nu ar avea rezultate.

Nota : Reporterul HotNews a făcut deplasarea la bruxelles la invitația DG Regio din cadrul Comisiei Europene, în marja conferinței Săptămâna Regiunilor 2018.
4936 de afisari


Marș la culcare
Barosanu_nr1 [utilizator], Joi, 11 octombrie 2018, 19:18
+5/7
http://larics.ro/cum-s-infectat-pesta-porcina-de-virusul-propagandei-pro-kremlin-partea/

http://larics.ro/cum-s-infectat-pesta-porcina-de-virusul-propagandei-pro-kremlin-partea-ii/
posibil
Habermas [utilizator], Vineri, 12 octombrie 2018, 10:16
+3/3
Este clar ca Romania a avut lipsuri majore aici. Dar comparatia comisarului cu geografia din Polonia-Lituania este valabila.

Eu as spune altceva: Comisarul a decis sa ia apararea institutiilor din Romania-Polonia-Lituania-Ungaria, el insusi fiind un medic Lituanian nascut in Siberia (unde familia lui fusese deportata) si inrors in Lituania cand avea 7 ani.

De ce? Pentru ca in UE greselile costa, iar Lituania si Romania au tendinta sa se sprijine una pe alta neconditionat (sper ca nu exagerez prea mult cand spun asta), inclusiv in raport cu R. Moldova, etc etc. De exemplu, o greseala estimata a fi grava in tarile din estul UE ar putea duce, in contextul actual, la penalizarea tuturor tarilor din est, inclusiv Lituania - financiar, politic etc.

Avem si o istorie comuna via Moldova medievala, memoria deportarilor sovietice, experienta tranzitiei recente, etc.

Fapt divers: Moldovenii au participat, cu un corp expeditionar condus de Alexandru cel Bun, la batalia de la Gruenwald, din 1410, intre Polonia-Lituania si Prusia-Ordinul Teutonic, de partea Poloniei-Lituaniei si rezultat cu infrangerea Prusacilor-Teutonilor.

Mai departe comisarul asta este tot social-democrat.

Deci mai curand Comisarul si-a definit pozitia intrun context complex. Nu va grebiti sa acuzati fara sa intelegeti.

Sunt convins ca stie ce si cum si i-a a discutat pe sleau cu toate autoritatile Romanesti - cum de altfel a si spus in interview. De fapt acest om incearca sa protejeze (inclusiv) Romania de greselile PSD-Daea, si face si el ce poate in contextul politic data.
inca 5 comentarii comenteaza