​Comisarul European pentru Justiție, Vera Jourova, i-a spus ministrului român pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, că vrea ca autoritățile române să adopte „fără lacune” legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor, după ce Bruxelles-ul a dat deja în judecată România pentru netranspunerea în legislația națională a unei directive europene în acest domeniu. Cu două zile înainte, proiectul de lege românesc, de transpunere în legislația națională a directivei UE privind spălarea banilor, trecuse abia de Senat, dar cu o serie de lacune depistate de specialiști consultați de HotNews.ro.

Jourova si NegrescuFoto: Comisia Europeana

Ministrul Negrescu a fost primit, la Bruxelles, pe 26 septembrie, de comisarul european Vera Jourova, iar el a insistat să abordeze și subiectul procedurii de infringement declanșate de Comisia Europeană împotriva României pentru netranspunerea Directivei europene 849/2015 - „A patra directivă privind combaterea spălării banilor”, după ce Senatul român a adoptat, ca primă cameră sesizată, proiectul de lege românesc pentru transpunerea directivei și l-a trimis la Camera Deputaților.

„S-a discutat despre transpunerea directivei privind spălarea banilor și ministrul l-a ținut la curent pe comisar cu desfășurarea procesului legislativ. Ministrul a fost cel care a cerut să discute aceste evoluții”, a declarat, pentru HotNews.ro, Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Problema este că România a fost deja dată în judecată de Comisia Europeană, la Curtea de Justiție a UE, pentru netranspunerea directivei în legislația națională, iar odată ajunsă în instanță chestiunea nu mai poate fi negociată cu Comisia Europeană, care a apucat deja să ceară sancțiuni financiare împotriva României, ce ajung până acum la 2,7 milioane de euro, cu posibilitate de creștere substanțială.

„Comisarul a semnalat importanța acestei directive. Combaterea evaziunii fiscale, a spălării banilor și a finanțării terorismului reprezintă o prioritate a Comisiei. Ea a cerut autorităților române să adopte măsurile de transpunere rapid și diligent, subliniind că este important să nu existe lacune”, a relatat purtătorul de cuvânt de la CE discuția Jourova-Negrescu.

Luni, 1 octombrie, la Comisia de libertăți a Parlamentului European, prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, a adus și el în discuție faptul că România a fost dată în judecată de Comisia Europeană, în procedura de infringement privind legislația împotriva spălării banilor.

„E deja o procedură de infringement începută pentru că nu am transpus directiva privind spălarea banilor”, a explicat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, la Antena3, referirile făcute de Timermans.

De altfel, Ministerul Justiției, alături de Ministerul Finanțelor, este responsabil din partea Executivului cu proiectul de lege privind combaterea spălării banilor, așa cum a subliniat recent și ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, într-o adresă trimisă direct la Dragnea, șeful PSD-ului.

România are astfel toate „șansele” să fie condamnată la CJUE în timpul președinției române a Consiliului Uniunii Europene. Nu se mai pune problema dacă vom fi condamnați la CJUE, ci în ce cuantum va fi amenda României, potrivit unor informații din Ministerul Afacerilor Externe.

Am întrebat și la MAE despre conținutul discuțiilor din 26 septembrie, de la Bruxelles, dintre comisarul european Vera Jourova și ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, dar nu am primit încă un răspuns.

Top lacune în proiectul de lege românesc

Reamintim că Guvernul a adoptat abia pe 31 mai 2018 un proiect de lege pentru transpunerea directivei UE privind spălarea banilor, deși avea termen 26 iunie 2017 să aibă în Monitorul oficial, operațională, legea. Și la Secretariatul General al Guvernului a întârziat proiectul, documentul ajungând la Parlament abia în 20 iunie 2018. Abia pe 24 septembrie 2018, proiectul de lege inițiat de Guvern a fost adoptat de Senat ca primă cameră sesizată. Și mai are de parcurs comisiile din Camera Deputaților și plenul Camerei. Apoi președintele Iohannis o va putea promulga, pentru a fi publicată în Monitorul Oficial. Târziu, pentru că deja din 19 iulie 2018 Comisia Europeană a decis să dea România în judecată.

Și în „al treisprezecelea ceas”, însă, Guvernul și majoritatea PSD-ALDE din Senat au făcut un proiect de lege care nu transpune în totalitate directiva. Cu ajutorul unor experți în drept, HotNews.ro a identificat o serie de lacune în proiectul de lege românesc privind combaterea spălării banilor:

  • Senatul a eliminat din proiectul Guvernului prevederi privind măsurile contra spălării banilor în cazul persoanelor expuse politic, adică acele persoane fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante.

„Entităţile raportoare aplică, în plus faţă de măsurile-standard de cunoaştere a clientelei, măsurile suplimentare de cunoaştere a clientelei în toate situaţiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, inclusiv în următoarele situaţii: ... c) în cazul tranzacţiilor sau relaţiilor de afaceri cu persoanele expuse politic sau cu clienti ai căror beneficiari reali sunt persoane expuse politic, inclusiv pentru o perioadă de cel puţin 12 luni începând cu data de la care respectiva persoană nu mai ocupă o funcţie publică importantă”.

Senatul a scos și alte măsuri privind persoanele expuse politic. Printre acestea, și măsurile suplimentare care urmau să fie aplicate de entităţile raportoare în cazul tranzacţiilor sau relaţiilor de afaceri cu persoane expuse politic.

  • În proiectul Guvernului avocații se numărau printre profesiile liberale care intră sub incidența viitoarei legi contra spălării banilor, atunci când asistă diverși clienți în tranzacții. În schimb, Senatul le-a acordat avocațior o exceție: „avocații vor duce la îndeplnire” prevederile legii privind spălarea banilor, dar cu respectarea prevederilor secretului profesional din Legea avocaturii (51/1995).

„În scopul asigurarii secretului profesional actele şi lucrarile cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul acestuia sunt inviolabile. Perchezitionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau nu poate fi facuta decat de procuror în temeiul unui mandat emis anticipat în acest scop, confirmat de prim-procurorul Parchetului de pe lângă tribunalul judetean. Nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului şi nici nu va putea fi interceptata şi înregistrată corespondenta sa cu caracter profesional, decat în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege”, prevede Legea avocaturii.

  • De asemenea, Guvernul, prin proiectul său de lege, confirmat aici de Senat, a dat un termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a viitoarei legi pentru ca societățile pe acțiuni și în comandită pe acțiuni înregistrate în registrul comerțului să efectueze conversia acțiunilor la purtător în acțiuni nominative și să depună actul constitutiv actualizat la oficiul registrului comerțului. Celebra firmă Tel Drum era o societate cu acțiuni la purtător. În decembrie 2017 ea și-a declarat acționariatul, iar apoi a intrat în insolvență. Procurorii DNA l-au acuzat pe liderul PSD Liviu Dragnea că era cel care controla de fapt firma, acesta negând vreo legătură de acest fel cu societatea de construcții din județul Teleorman.
  • În proiectul Guvernului, s-a dat un termen de 120 de zile de la intrarea legii în vigoare a viitoarei legi pentru ca autorităţile de supraveghere şi organismele de autoreglementare să fie obligate să dea reglementări sectoriale în vederea aplicării dispoziţiilor legii. Senatul a dat însă un termen de 180 de zile pentru entitățile raportoare (băncile, de exemplu) să aplice legea.
  • Senatul a eliminat art. 6, al. 2 din proiectul Guvernului, privind obligația entităţilor raportoare de a transmite un raport pentru activitate suspectă Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor dacă acestea cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că:

a) bunurile/fondurile, indiferent de sumă, provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului; sau

b) persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi; sau

c) informaţiile pe care entitatea raportoare le deţine pot fi relevante pentru investigarea unei infracţiuni sau pot folosi pentru impunerea prevederilor prezentei legi; sau

d) în orice alte situații sau cu privire la elemente care sunt de natură să ridice suspiciuni referitoare la caracterul, scopul economic sau motivația tranzacției, cum ar fi existența unor anomalii față de profilul clientului, precum și atunci când există indicii că datele deținute despre client ori beneficiarul real nu sunt reale sau de actualitate, iar clientul refuză să le actualizeze ori oferă explicații care nu sunt plauzibile.

Citește și: