Ungaria va implementa un nou sistem juridic până în ianuarie 2020, reforma vizând tribunalele de drept administrativ care să se ocupe de problemele legate de administrația publică, însă acestea vor fi independente față de guvern, a anunțat joi ministrul justiției, potrivit Reuters. Anunțul este făcut în contextul în care Parlamentul European a votat sancționarea Ungariei din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept.

Viktor OrbanFoto: Agerpres/EPA

Parlamentul European a votat săptămâna trecută sancționarea Ungariei pentru nerespectarea valorilor UE privind democrația, drepturile civile și corupția. Ungaria a anunțat, prin vocea premierul Viktor Orban, că va contesta decizia.

Anunțând planurile privind noua organizare a tribunalelor specializate în contencios administrativ, ministrul justiției Laszlo Trocsanyi a respins îngrijorările potrivit cărora în aceste tribunale vor fi numiți judecători loiali premierului Viktor Orban și partidului său de dreapta, Fidesz.

”Vrem să punem în practică un sistem foarte eficient al curților specializate în drept administrativ”, a spus el reporterilor.

”Trebuie să resping acuzațiile potrivit cărora guvernul va selecta acei judecători care să dea sentințe în favoarea guvernului”, a mai spus el.

Ministrul a mai susținut că atunci când a depus jurământul în fața Parlamentului a jurat să respecte statul de drept, adăugând că independența magistraților este garantată de Constituție.

Orban, care a câștigat al treilea mandat consecutiv în alegerile din aprilie cu o platformă anti-imigrație, a intrat în dispută cu UE pe mai multe subiecte, inclusiv libertatea presei și pensionarea înainte de termen a judecătorilor.

Trocsanyi a mai spus că astfel de curți privind dreptul administrativ sunt parte a sistemului juridic în mai multe state membre UE, inclusiv Austria și Franța, subliniind că judecătorii vor fi selectați pe bază de concurs de competențe.

Discuțiile privind Ungaria vin după ce, la începutul anului, Comisia Europeană a declanșat în premieră procedura împotriva guvernului polonez, care a rămas surd la numeroasele solicitări de a renunța la o serie de reforme juridice controversate. Procedura prevăzută de art. 7 din tratatul UE vizează în final suspendarea dreptului de vot în Consiliu, în cazul în care guvernul statului respectiv nu respectă valorile europene și statul de drept.