Distrugerea rebelilor a creat premisele ca jihadiștii aliați cu Statul Islamic și al-Qaeda să profite de ocazie și să exploateze situația volatilă din regiune. Dacă istoria ne servește drept ghid, atunci este sigur să spunem că aceștia vor începe recrutarea de forțe împotriva lui Assad, simbolul represiunii, pentru ca apoi să încerce să își stabilească o bază permanentă în regiune. Administrația Trump mai are o singură șansă de a reporni negocierile de pace și, astfel, de a limita influențele extremiste care sunt pe care să înrăutățească situația, scrieThe Atlantic.
La prima vedere, războiul civil din Siria pare că se apropie de ultima sa fază. Regimul lui Bashar al-Assad, alături de susținătorii săi ruși și iranieni, a câștigat cea mai semnificativă luptă de până acum în iulie, când rebelii moderați au fost alungați din orașul Deraa, ultimul lor bastion cunoscut în țară. Odată cu victoria împotriva rebelilor moderați a murit și orice speranță ca aceștia să preia puterea. Însă, în vreme ce aceștia au fost înfrânți, doleanțele lor sunt mai vii ca niciodată. Sute de mii de oameni au fost uciși în conflict, iar cei mai mulți au căzut victime forțelor guvernamentale sau aliate. Milioane au părăsit țara în căutarea unor zone în care să se simtă în siguranță, departe de ororile unui război care pare că nu are sfârșit. Orașe întregi au fost bombardate până când au dispărut cu totul. Situația este pe cale să se înrăutățească, deoarece regimul de la Damasc se pregătește să atace Idlib, baza rebelilor sprijiniți de Turcia, dar și locul unde se găsesc jihadiști și nenumărați civili.
Mulți ani după invazia din Irak din 2003, mai multe grupări armate care îmbrățișau diverse ideologii au început să organizeze rezistența împotriva trupelor americane. Într-un punct părea că SUA urmează să piardă acest război. Forțele jihadiste reușiseră să împingă trupele americane spre barăcile fortificate de pe frontul de luptă. Situația a început să se schimbe în 2007 și 2008 mulțumită strategiei puse la cale de Generalul David Petraeus.
Petraeus nu a înfrânt insurgenții, ci a reușit doar să schimbe natura cauzei pentru care aceștia luptau. Foștii dușmani care luptau împotriva ocupației au devenit aliați într-o bătălie cu bătaie mult mai lungă. Pentru o vreme, mulți suniți au perceput americanii ca fiind parteneri care îi vor ajuta să controleze anumite regiuni. Era momentul ca insurgenții să nu mai răspundă în fața guvernului de la Baghdad, în care cei mai mulți membrii erau șiiți. Acest parteneriat a reușit facă din Irak un loc mult mai sigur.
Însă SUA nu a reușit să rezolve astfel problemele mult mai grave care alimentaseră lupta împotriva soldaților americani și împotriva guvernului în Baghdad. SUA nu a cerut integrarea forțelor sunite în statul irakian și nici nu le-a asigurat acestora șansele de a se auto-guverna. Din contră, SUA a asistat pasiv la violențele exercitate de guvernul de la Baghdad împotriva comunităților sunite care erau percepute ca fiind o amenințare la adresa hegemoniei șiite.
Jihadiștii au profitat de situație și, în vara anului 2014, gruparea teroristă al-Qaeda devenise Statul Islamic. Aceștia susțineau că sunt singurii opozanți militarizați care ar putea face față guvernului de la Baghdad. Toate celelalte forțe rebele dispăruseră. ISIS a obținut controlul unei treimi din Irak și, peste noapte, s-a transformat într-o organizație care opera în toată regiunea.
Până în acest moment, SUA a făcut numeroase greșeli militare și diplomatice în estul Siriei. Acestea au permis ca nordul Siriei să le iasă de sub control, în vreme ce sudul a fost deja preluat de Rusia. Zona nord-vestică a devenit teatru de operațiuni pentru două dintre cele mai periculoase ramuri al-Qaeda, dintre care una se concentrează pe războiul global, iar cealaltă poartă luptele locale.
0
5
