Barbarule, care ai ucis evrei la Odessa, salut. Uite conștiința ta cum arată. Cronica filmului "Îmi este indiferent dacă vom intra în istorie ca barbari - regia Radu Jude - Hotnews Mobile
1 € 4,6540 1 USD 4,1197sâmbătă 15 dec 2018

Barbarule, care ai ucis evrei la Odessa, salut. Uite conștiința ta cum arată. Cronica filmului "Îmi este indiferent dacă vom intra în istorie ca barbari - regia Radu Jude

de Eugen Istodor Luni, 17 septembrie 2018, 20:05
- a A+
Imagine
La Odessa românii au ucis evrei. Simplu. În 1941. Dovezi puhoi. Chiar fasciștii au fost mirați de hărnicia românească. Până-n 1944 era de bine. Românii erau în rândul lumii. Odată cu schimbarea orânduirii, după 1945, crimele de la Odessa au fost ascunse în coșul de gunoi al istoriei. Nu este treaba lui Radu Jude să discute evidențele. Radu Jude desface în bucăți marșul "roboțelului". Adică, mintea, prejudecățile și conștiința vinovată a neamului românesc care mărșăluiesc și în 2018. Feroce.



Ce-ți pasă ție în 2018 că Antonescu în 1941 a împușcat evrei, în numele națiunii, istoriei? Ce-ți pasă că ești barbar, dacă o faci ca igienă a neamului tău? - uite aceste întrebări nu le pune filmul lui Jude, pardon, nu le pune cu fanfare și zgomot.

Filmul descrie felul în care societatea românească a dezvoltat anticorpii necesari pentru a uita/a înghiți o crimă în masă. Oribil.


Cum e povestea?

Mariana Marin documentează și pune în scenă holocaustul din Odessa . De ce? Demers de reconstituire comandat de către Primărie. Citește, judecă cu mintea ei, vede filme. Ascultă prejudecățile, indiferențele celorlalți.

E o scenă fabuloasă , în care la o bere, acasă la Mariana, câțiva figuranți judecă filmele de arhivă. Băi, au fețe de criminali? Da, da! Uite, ce fețe. Una dintre figurante chiar spune: cu amărâții ăștia de români nu m-aș culca, dar ce mișto sunt nemții.

Recunoaști, în fapt, primul moment al conștiinței, momentul în care iei aminte la fapte și interpretări. Vezi că obsesia ta nu e a altora și că ceilalți chiar sunt varză, indiferenți, îi doare-n cot de chestii care nu li se-ntâmplă lor. Ce? Crimă? Holocaust? Ce-i ăla? Hai o bere să mai bem.



Mariana regizoarea însă trebuie să-și ducă misiunea până la capăt.

Eh, aici, apar problemele. Conștiința istorică a barbarilor vrea să o execute pe Mariana. Ce vrei tu, fetiță? Să te joci cu evreii, cu neamul nostru românesc, cu adevărurile, cu Antonescu cel sfânt? Cu Sergiu Nicolaescu? Cu părerile noastre? Ce vrei, zdreanță? Păi, tu ai conștiință, știi, o conștiință nu se dezminte de prejudecăți așa, cu una-cu două.

În film aceast moment este reprezentat de cenzor, omul de la Primărie.
Omul se întreabă de ce fetița asta se joacă cu chibriturile? Pe banii contribuabilului? Trebuie văzut Dabija în rolul cenzorului. Apare în momente decisive ca să cenzureze, corecteze, nu? Proiectul. Să ambaleze crima unui neam pentru 2018, cât mai blând. Să nu se sperie șeful-primar, cetățeanul orașului.

Da, este treapta a doua, de manual.
Conștiința după ce-și amintește încearcă, nu-i așa, să se acomodeze, să facă lucrurile cât mai digerabile. Pedalează pe “și alții au crimele lor", “hai, că-ți tai banii dacă nu te oprești". Bineînțeles, se revoltă figuranții împotriva regizoarei. Cum, domle, noi ca popor nu am omorât pe nimeni. Ce vrei fă? De ce să fiu eu român cu țiganul în film? Trăiască Antonescu! Fă, de ce nu-ți place triunghiul?



Finalul filmului, finalul aventurii conștiinței

Pasul al treilea. Reconstituirea în sine. Cu public. Cât poate o conștiință în 2018 să priceapă, să fie interesată de crimele odioase din 1941. Mariana Marin, regizoarea are emoții. Autoritățile țin discursuri goale. Reconstituirea este banală în marea ei desfășurare. Finalul e făcut să zguduie. Evreii au fost uciși. Publicul nu pare nedumerit. Și ce dacă? Crimă? Ce crimă, bre? Păi, ca-n filme. Ce-i nou?

Reconstituirea nu schimbă conștiințe.
Un lucru atât de groaznic în 1941. Care-i treaba, azi, în 2018? Haide, domle, și ce dacă? Li se arată evrei arși și spânzurați. E, și ce dacă. Las că știm noi mai bine.



Băi, a fost crimă! Strigă parcă spânzurătorile. Haide, bă, și ce dacă? În 2018 dăm același răspuns ca-n 1941. E vorba lui Antonescu: "Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari".

Hai, cititorule, nu te da mare.
Știu că și tu gândești la fel, barbarule. Păi, ce, ești tu vinovat că străbunicii tăi au ucis? Nu. Vina nu se transmite genetic. Statul român are în burtă cadavre nedigerate? Dar, ce-i treaba ta? Mariana Marin, chiar ea regizoarea reconstituirii, merge mai departe. Are un nou proiect la teatrul Aoleo!.

Detalii:
- Jude preferă un limbaj destul de tehnic, de manual istoric. Noroc cu Ioana Iacob care rostește non-șalant provocările limbajului de lemn.
- Repet: Dabija e seducător în rolul cenzorului de la Primărie.
- Viața personală a Marianei Marin, regizoarea, acompaniază acest turnir prin conștiință. Copilul făcut cu un aviator și nenăscut încă devine simbolul acestei tensiuni: ce, dracu, fac? Dar tensiunea, ca orice tensiune, trece. Suntem niște figuranți, bă!



Din 28 septembrie pe ecrane . Filmul semnat de Radu Jude a fost desemnat propunerea României pentru o nominalizare la categoria "Cel mai bun film într-o limbă străină" a premiilor Oscar 2019.


Regia: Radu Jude/ Scenariul: Radu Jude
Distributia: Șerban Pavlu, Gabriel Spahiu, Ioana Iacob, Bogdan Cotlet, Dana Bunescu, Ion Arcudeanu, Alexandru Dabija, Alex Bogdan
Imaginea: Marius Panduru (RSC), montajul - Cătălin Cristuţiu, sunetul- Jean Umanski, decorurile şi costumele - de Iuliana Vîlsan.
Producător HI FILM - Ada Solomon
15204 afisari


...
a.nonim [utilizator], Marţi, 18 septembrie 2018, 11:30
+27/43
Da, perfect adevarat, majoritatea evreilor erau comunisti. Dar poti sa-i condamni pentru asta? Au avut vreo posibilitate de a alege? Si intradevar atentatele au existat, militari romani si-au pierdut viata. Dar asta e un motiv sa masacrezi populatia civila? E normal sa fii ridicat de acasa sau de pe strada si executat pentru simpla vina de a apartine unei anumite etnii? Ti s-ar parea normal sa vii acasa si sa nu-ti mai gasesti familia? Ne place sau nu, astfel de oameni cu vocatie criminala se afla intotdeauna printre noi, e nevoie doar de un context special pentru a se transforma in monstrii. Astazi ii vedem pe strada sau pe forumuri decretand adevaruri absolute, dar maine? S-a vazut si mult mai recent, la revolutie, sau in fosta Iugoslavie, cand oameni obisnuiti au devenit calai, unii din morbiditate, altii de frica, altii din razbunare. Rolul unor astfel de filme nu e sa fie anti-romanesti, anti-germane, anti-sarbesti (aceasta tematica este foarte frecventa in filmele din spatiul ex-iugoslav), ci sa te faca sa gandesti. Ce ai face tu daca un ofiter ti-ar pune arma in mana si ti-ar ordona, poate chiar sub amenintarea cu moartea, sa impusti un civil? Care e mecanismul prin care un om obisnuit devine calau? Cum am putea preveni astfel de situatii?
Putina documentare nu strica!
Florinache01 [utilizator], Marţi, 18 septembrie 2018, 11:15
+24/34
Cred ca ideea filmului este sa studiem datele istorice și sa discutam cu calm și luciditate. Nu putem îndrepta istoria, dar mistificarea nu ajuta cu nimic. Bașca, negarea holocaustului e un pic infracțiune.
Exista multe surse, dar daca ne uitam la repezeala pe wikipedia, au fost ucisi 16 ofițeri români, 46 soldați și subofițeri, mai mulți civili și 4 ofițeri germani de marină. Armata, la ordinul direct al lui Antonescu a executat imediat la întâmplare 5 000 de localnici civili, majoritatea evrei, iar a doua zi au ucis alți 19 000 evrei civili, femei, bătrâni și copii. Ulterior 45.000 de evrei au fost trimis în lagărul de concentrare Bogdanovca, unde au fost executați in masa. Nu s-au înregistrat cazuri semnificative de neobedienta. Wikipedia este o sursa deschisa, daca dvs puteti proba cu date ca a fost altfel sunteți bineveniți.
inca 112 comentarii comenteaza