Matteo Salvini, aflat la Viena, s-a certat vineri cu colegii săi luxemburghez şi maltez. "Nu simţim exigenţa de a avea noi sclavi pentru a suplini copiii pe care nu îi mai facem", a spus la un moment dat Salvini. Iar ministrul luxemburghez Asselborn a răbufnit: "În Luxemburg, dragă domnule, aveam mii de italieni care au venit să muncească la noi, nişte migranţi, pentru ca voi în Italia să puteţi să le daţi de mâncare copiilor voştri", potrivit Rador, care citează La Stampa.

Matteo SalviniFoto: Agerpres/EPA

Matteo Salvini, aflat la Viena, s-a certat vineri cu colegii săi luxemburghez şi maltez, dar a întreprins negocieri cu cel tunisian, a arătat unitate faţă de austrieci şi l-a ignorat pe colegul neamţ. Practic, coperta revistei "Times" este meritată: apare tot mai mult drept omul cu misiunea de "a demonta" Europa pe care o cunoşteam până acum. Ceilalţi 27 de miniştri de interne au rămas stupefiaţi, pentru că un membru din staff-ul lui Salvini a filmat o întâlnire cu uşile închise, cu garanţia că era acolo numai pentru a dovedi intervenţia sa, iar apoi înregistrarea video a ajuns pe Facebook.

În timp ce primea veşti despre ultima debarcare multiplă de la Lampedusa - 184 de tunisieni sosiţi în zorii zilei la bordul a şapte ambarcaţiuni rapide, a opta nu a reuşit numai pentru că s-a terminat carburantul - Salvini s-a lansat într-un discurs aprins, mai mult de campanie electorală decât de forum între miniştrii de interne. "Nu simţim exigenţa de a avea noi sclavi pentru a suplini copiii pe care nu îi mai facem", a spus la un moment dat.

Iar ministrul luxemburghez Asselborn a răbufnit: "În Luxemburg, dragă domnule, aveam mii de italieni care au venit să muncească la noi, nişte migranţi, pentru ca voi în Italia să puteţi să le daţi de mâncare copiilor voştri", concluzionând cu un răsunător «merde alors», care se traduce drept "la naiba".

Însă, dincolo de certuri, debarcarea de la Lampedusa i-a ocupat ziua ministrului. "Acum că am închis ruta libiană, se deschide cea tunisiană", a comentat.

Şi, având în vedere că este clar că de această dată nimeni în Europa nu va primi pe nimeni dintre noii sosiţi, unica soluţie pe care Salvini o are este să îi trimită înapoi cât mai curând. Imediat, în numai câteva zile, dacă nu în câteva ore. Idealul său ar fi să organizeze vreo două zboruri charter şi să îi trimită înapoi pe toţi cei 184, pentru a lansa un semnal celor care organizează traficul de fiinţe umane.

Despre acest lucru, Salvini a vorbit cu ministrul tunisian de interne şi tot despre acest subiect se va vorbi şi marţi la reuniunea de la Palatul Viminale: ideea ministrului este că, întrucât acordul de readmisie cu Tunisia este singurul care funcționează, trebuie să îl punem în aplicare. "Pleacă peste câteva ore", a promis. Şi, de vreme ce este practic imposibil să împiedice aceste bărci să sosească la Lampedusa, când spune că vrea "soluţii inovative, rapide şi eficiente", se gândeşte întocmai la un canal de ieşire din Italia la fel de uşor precum cel de intrare.

"Cu Tunisia pot şi vreau să încerc să rezolv direct problemele, chiar şi fără intermedierea UE". Ar exista, totuşi, o "problemă" juridică considerabilă, cum că Italia a fost condamnată de Curtea de la Strasbourg pentru o repatriere în Tunisia pe care a dorit-o ministrul Roberto Maroni. Dar el merge înainte: "În Tunisia nu este stare de război, nu sunt bombardamente, foamete, epidemii. Nu se înţelege de ce nu pot fi retrimise persoanele care pleacă cu bună ştiinţă din acea ţară.

În Libia există problemele pe care le ştim deja, alte ţări sunt evident sigure". Rămâne puţin, oricum, pentru a reaprinde polemica cu Malta. Acum două nopţi, mişcarea bărcilor tunisiene a fost identificată din timp. Totul duce cu gândul la sisteme de observaţie militare. Sălile operative italiene au alertat Malta, cerându-i să intervină şi să îi blocheze pe migranţi. Răspunsul a fost că legile internaţionale nu permit acest lucru.

Oprirea bărcilor ar fi fost un act de piraterie din partea Maltei, dar acest răspuns l-a iritat peste măsură pe Salvini: "O ţară din UE este nepăsătoare faţă de îndatoririle sale, iar orice referire la Malta este pur întâmplătoare, în fața solidarității și a tratatelor internaționale".