Crima de la metrou: "Fata era cu mâinile întinse. Nu am încercat să o ajut. Pe mine mă interesa să-mi găsesc pantaloni mai ieftin".Era cuprinsă de gânduri negre, căzută moral pentru că nu îşi găsea de lucru, dar nu a putut explica nici de ce a împins fata pe liniile de metrou, nici de ce nu a încercat să o ajute. ”Mă interesa să-mi găsesc pantaloni ieftin,” a declarat Magdalena Şerban, femeia care a împins două fete în faţa metroului în decembrie 2017, dintre care una a murit. Deşi au constatat că avea discernământ scăzut când a comis faptele, medicii consideră că criminala nu este bolnavă psihic. ”Pe peron, mă uitam la mai multe persoane şi vedeam negru în jurul meu, la fiecare, ce face. Pe o fată care a venit mult spre mine, în faţa mea, am împins-o fără să-mi dau seama. A căzut pe şine şi nu se putea ridica de acolo, pentru că era înălţimea mare”, a spus ea, potrivitGandul.
Mărturia băiatului lovit cu pumnul de un polițist local: ”Mi-au zis lasă că nu mori până la secţie”. S-au derulat scene revoltătoare în parcul IOR din Capitală. Un poliţist local a fost filmat în timp ce loveşte cu pumnul un adolescent de 15 ani legat cu cătuşe de un coş de gunoi. Băiatul a fost prins în timp ce pescuia în lacul din zona împreună cu fratele său mai mare. Cei doi care provin dintr-o familie sărmană au fost duşi apoi şi la secţie iar mama lor a fost amendată cu 500 de lei.“A venit un poliţist şi m-a luat pe la spate şi m-a legat, apoi m-a dus jos şi unul dintre ei mi-a dat mare pumn la ficat. Am căzut, nu mai puteam să respir. Le-am zis să îmi dea apă că nu mai puteam să respir şi mi-au zis lasă că nu mori până la secţie.”, a declarat copilul bătut, potrivitStirile ProTv.
Juncker: "CE se opune atacurilor asupra statului de drept". Discursul președintelui Comisiei Europene privind starea Uniunii arată că summitul UE de la Sibiu va juca un rol important pentru viitorul Europei. Obiectivele concrete înainte de summitul de la Sibiu sunt negocierea unui acord de principiu privind adoptarea bugetului UE post-2020 și Acordul de parteneriat cu Japonia. "Absența Guvernului Dăncilă în dezbaterile privind viitorul UE, cu doar câteva săptămâni înainte de a prelua conducerea Uniunii, s-a văzut în discursul de astăzi al președintelui Comisiei", scrie Siegfried Mureșan (PPE) într-un comunicat de presă. "Jean-Claude Juncker a adus propriile priorități pe agenda europeană și a promovat importanța summitului de la Sibiu mai mult decât a făcut-o guvernul României în cele 12 luni de când tot președintele Juncker a propus acest summit, în discursul privind starea Uniunii de anul trecut.", potrivitDeutsche Welle.
Neamţul care s-a mutat în România şi s-a luat la trântă cu incompetenţa şi lipsa de transparenţă dintr-un sat. Primăriţa: „Să meargă în Germania, dacă nu-i convine“. Pe malul Dunării, la 20 kilometri de Cernavodă, un cetăţean german, Bernhard Rolf Kahlert, în vârstă de 60 ani, a declarat război administraţiei locale din comuna Rasova, judeţul Constanţa. Neamţul trăieşte aici din 2015, de când a cumpărat o proprietate împreună cu soţia sa, românca Mihaela, cu gând să facă o pensiune agroturistică. Rasoveanul Bernhard Rolf a intrat în conflict deschis cu primăriţa Mitu. La un moment dat, exasperată de plângerile neamţului, care o filma, primăriţa i-a strigat să se ducă înapoi în ţara lui: „Nu-i convine în România, să se mute în Germania, frate… dacă nu-i convine în România! Când a venit, trebuia să vadă unde a venit, întâi. Şi după aia… Mai emite şi pretenţii. Şi dacă mă înregistrează, ce, crezi că d-aia mi-e frică!?“. Situaţia a fost şi mai tensionată: odată femeia i-a smuls telefonul şi a dat cu el de pământ. Altă plângere, alt dosar, scrieAdevarul.
Stat vs privat. Paradoxul din harta serviciilor medicale din România. O unitate medicală la aproape 12.000 de români. Așa stau, în medie, lucrurile în mediul rural, dar există judeţe în care o entitate medicală deserveşte şi peste 30 de mii de oameni. La nivel naţional, doar una din 10 unități medicale de stat se află în mediul rural. De cealaltă parte, mediul privat a repartizat una din cinci entităţi medicale la ţară. Balanţa în această privință se înclină cu precădere datorită cabinetelor de medicină de familie şi laboratoarelor de analize medicale, cu puncte de recoltare în mediul rural, explică Cristian Hotoboc, președintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private, potrivitDigi24.
Val de cereri pentru programul „Școală după Școală“. O masă caldă la prânz, dar și cadre didactice care se ocupă de activități de recreere, de îndrumare pentru realizarea temelor, precum și de cursuri suplimentare de dans, desen, limbi străine sau chiar de activități remediale la anumite discipline la care elevii întâmpină dificultăți. Aceasta este rețeta programului „Școală după Școală“, la care aderă din ce în ce mai mulți părinți. Solicitările au început să apară și pentru gimnaziu. În mediul rural, programul se extinde în unitățile școlare, fiind susținut însă cu finanțare prin programe europene. În județul Dolj, încă din vacanța de vară au fost 16 unități școlare care au solicitat și au primit aviz pentru derularea programului „Școală după Școală“. Inspectorii școlari spun însă că zilnic primesc solicitări de la unitățile de învățământ din Craiova și județ care au scris proiecte europene pentru a implementa programul, potrivitGazeta de sud.
Cum şi-a trăit viaţa o femeie care nu s-a îmbolnăvit niciodată până la 91 de ani: „Făceam ulei de floarea soarelui şi de sămânţă de dovleac. Vai, daʼ bun era!“.Maria Danci, o femeie de 91 de ani care locuieşte în localitatea maramureşeană Săcel, nu a ştiut ce înseamnă boala până în urmă cu câteva luni. „N-am fo' la spital niciodată până amu, n-am luat o injecţie în tătă viaţa mea, n-am luat leacuri”, se lăuda ea. „Numaʼ 91 am împlinit. Amu, Dumnezău, câţʼ a vreʼ, mi-a mai da. Daʼ mă duc, că nora nu se poate ţâne de mine. Numaʼ amu, de la Paşti, m-o lovit o boală de inimă”, spune ea. „Boala de inimă” a venit ca urmare a stresului provocat de faptul că un membru al familiei, respectiv ginerele ei, s-a îmbolnăvit grav, iar asta a supărat-o atât de tare, încât s-a îmbolnăvit şi ea. „Is supărăcioasă. Când nu mă vedea nimeʼ am plâns, că mi-o foʼ mnilă şi de fată, şi de el. Trebe să-l ridice, apoi io nu pot să văd aşe ceva”, spune ea, potrivit Adevarul.
Distrugerile din pădurile României. Cum au încercat autorităţile să ascundă furtul de lemn de fag. Ministerul Mediului a aprobat, în multe locuri, tăieri de arbori pe suprafeţe care depăşesc jumătate din ariile protejate. Legislaţia internaţională permite acest lucru numai în caz de necesitate şi NU pe mai mult de un sfert din pădure. Şi pentru ca răul să fie complet, pe lângă defrişările “cu aprobare” se adaugă multe altele ilegale. Inspectorul Pro a demascat un astfel de caz. Ne-am tăiat pădurile şi am ajuns acum să distrugem şi parcurile naţionale. Din 13 - câte sunt în toată ţara - jumătate NU mai stau în picioare. Imaginile dezolante - cu hectare întregi din care au mai rămas doar cioturi - vorbesc de la sine despre modul în care ne-am bătut joc de bogăţia forestieră, scrieStirile ProTv.
