”Omul modern crede că orice lucru trebuie făcut pentru altceva și nu pentru el însuși.”

Cristian FeleaFoto: Arhiva personala

Bertrand Russell – Elogiul inactivității[1]

Printr-o minune care, o spun din capul locului, nu are absolut nimic de-a face cu politicul, specialiștii ministerului au reușit să construiască o lege a pensiilor promițătoare, cu multe dispoziții coerente și țintind repararea unor inegalități; în fine, o lege a cărei aplicare ar aduce bugetul de pensii la o dimensiune (circa 12,99% din PIB, după estimarea mea) situată la media europeană.

Pe de altă parte, am să remarc faptul că ministrul Lia Olguța Vasilescu, a cărei conduită ministerială și de om politic au fost până acum (ca să mă exprim elegant) o dezamăgire, și-ar putea repara o mare parte din erori susținând cu tărie noul proiect de lege, chiar și împotriva unora din liderii propriului partid (lucru de care mă îndoiesc).

Fiind în dezbatere publică, proiectul de lege al pensiilor are nevoie de critici constructive, inclusiv din partea opoziției sau a sindicatelor, pentru că documentul propus de specialiștii ministerului este o bună bază de pornire, coerent și în anumite condiții chiar sustenabil. În acest articol mi-am propus:

(i) o scurtă analiză asupra condițiilor economice în care finanțarea planului de implementare a prevederilor noii legi a pensiilor ar putea sau nu să fie posibilă;

(ii) evaluarea elementelor de progres și echitate, care ar trebui să fie punctele forte ale noii legi a pensiilor;

(iii) perspectiva politică asupra impactului noii legi a pensiilor și erorile care ar trebuie evitate pentru ca demersul să nu eșueze în populism.

În acord cu intenția de a fi constructiv, mărturisind totodată că nu sunt specialist, am încercat să fac anumite sugestii legate de conținutul și traiectoria instituțională a proiectului de lege. Sper că, învățând din lecția trecută a modului în care a fost adoptată legea salarizării unitare, societatea să se mobilizeze într-o dezbatere care să ajute viitoarea lege să primească cea mai potrivită formă. Cu alte cuvinte, să nu fie deturnată de politicieni pentru a servi unor scopurilor mărunte, de grup.

POATE SUSȚINE ECONOMIA ROMÂNIEI IMPACTUL NOII LEGI A PENSIILOR?

Recunosc că orice analiză bazată pe cifre contabile este plictisitoare, dar fără o astfel de analiză ne este imposibil să înțelegem dacă viitoarea lege a pensiilor este un proiect realist, ori dacă cifrele cu care Guvernul își justifică demersul sunt amăgitoare, menite să construiască un castel pe nisip.

Ei bine, mi-e teamă că parametrii luați în calcul de guvern pentru a justifica că viitoarea lege a pensiilor este sustenabilă, ar putea fi construiți pornind…invers, adică de la rezultatul așteptat către parametrii de input luați în analiză. Să luăm în atenție, de exemplu, câteva date privind execuția bugetului de stat pentru anul în curs[2], cifrele din rectificare și observațiile specialiștilor în legătură cu estimările pe care s-a construit rectificarea[3], așa cum sunt acestea cuprinse în tabelul de mai jos:

La începutul anului 2018, Comisia Națională de prognoză ne furniza o serie de estimări privind evoluția PIB nominal, așa cum o arată tabelul următor[4]:

Observăm întâi de toate că estimările guvernului la momentul aprobării bugetului de stat pentru anul 2018, și pe care s-a bazat construcția capitolelor de cheltuieli, inclusiv cele sociale, încep să nu se mai confirme. Se confirmă în schimb temerile multor specialiști (provenind din mediul de afaceri, investitori, mediul bancar), inclusiv ale BNR, că guvernul s-a bazat pe estimări excesiv de optimiste.

Pentru că estimările au fost atât de optimiste, rezultatul este acela că avansul PIB (performanța economiei României în general) este sub estimarea vehiculată, dar nivelul unor cheltuieli angajate a cunoscut totuși un avans care:

(i) a făcut ca procentul cheltuielilor de personal să depășească pragul sustenabilității, de 9%, deși experiența nefericită a guvernului Tăriceanu, din perioada celei mai recente crize economice mondiale ar fi trebuit să ne îndemne la precauție;

(ii) a ridicat nivelul cheltuielilor de asistență socială, mai ales la capitolul pensii, la un nivel pe care guvernul se străduiește încă să nu-l ia în seamă în întreaga sa amploare, pentru că la prima rectificare a anului, făcută pe seama cheltuielilor cu investițiile publice, continuă să-l sub-bugeteze;

(iii) pentru că nu poate stăpâni cheltuielile cu bunuri și servicii, acceptă să le supra-bugeteze și le crește la rectificare.

Dar care este legătura dintre aceste cifre și legea pensiilor? Ei bine, modul în care guvernanții reușesc să gestioneze bugetul statului, ca instrument de dezvoltare economică și îmbunătățire a stării sociale a țării, reprezintă o indicație prețioasă asupra perspectivei de realizare a măsurilor enunțate de ministrul muncii, Lia Olguța Vasilescu, în privința principalelor obiective ale viitoarei legi a pensiilor, care ar urma să intre în vigoare în anul 2021:

(i) dublarea cuantumului pensiilor față de nivelul actual;

(ii) recalcularea cuantumului pensiilor, astfel încât să fie asigurată echitatea prin aplicarea principiului că cei care s-au pensionat de la același loc de muncă, în condiții similare, se bucură de pensie egală.

Analizând discursul doamnei ministru de la expunerea prin care s-a prefațat dezbaterea publică a proiectului de lege[5], nu putem să nu remarcăm cifrele prin care s-a justificat sustenabilitatea pentru bugetul general consolidat în privința implementării măsurilor din proiectul de lege al pensiilor:

▪ în 2021 am avea un PIB de 1.173,3 mld. lei, conform prognozei CNP;

▪ numărul salariaților ar crește de la 5,138 milioane în 2018, la 5,907 milioane în 2022 (un plus de peste 750 de mii de angajați!);

▪ câștigul mediu brut pe economie va crește de la 4.300 lei în 2018 la 5.737 lei (cu 33,41%?!) în anul 2022;

▪ cheltuielile cu pensiile vor crește de la circa 62,7 miliarde de lei[6] în 2018 la 140 miliarde de lei în 2022, dar deficitul bugetului de pensii nu va depăși 40 de miliarde de lei, pentru că veniturile din colectarea contribuțiilor vor ajunge la 100 de miliarde de lei. În anul 2018 veniturile bugetului de pensii sunt estimate la circa 62,9 miliarde de lei[7];

▪ în 2021 valoarea punctului de pensie, care va fi considerată de referință[8], va fi de 1.875 lei.

Deci, la un PIB probabil pentru anul 2018 de 930 miliarde de lei, veniturile (din colectare) estimate la bugetul de pensii reprezintă 5,95% din PIB. În anul 2022, la un PIB pe care îl putem estima, conform CNP, la circa 1.214,3 miliarde de lei, veniturile (din colectare) sunt estimate să ajungă la 8,23% din PIB. Este…impresionant!

Dar! Dar dacă estimările guvernului sunt făcute invers, adică plecând de la rezultatul urmărit și modelând inputurile ca să justifice rezultatul, prezentat apoi ca fiind obiectiv? Și dacă s-a procedat așa, oare va și funcționa proiecția, nu vor fi vârstnicii serios dezamăgiți, și asta după ce vor mai fi încă o dată păcăliți să voteze un partid ca PSD, deprins cu manipulările, după cum ne-o arată evenimentele recente?

În privința PIB, de exemplu, CF estimează, la fel ca și Comisia Europeană, o creștere economică de 4,5% pentru anul 2018, în tip ce BNR consideră că se poate conta pe o creștere economică în jurul a 4% în 2018 și o ușoară accelerare în 2019, pe care eu o traduc cam așa: 4,2% creștere PIB în 2018 și 4,5% în 2019. Oarecum există un consens al previziunilor că 2020, 2021 și 2022 ar fi ani în care avansul PIB poate fi între 3,5 și 4%.

Dacă este așa, evoluția estimată a PIB nu ar urma traiectoria descrisă de CNP, ci una (pe care eu am ales-o precaut luând în calcul variantele pesimiste) asemănătoare celei din tabelul de mai jos:

Ca să nu fiu acuzat că, dimpotrivă, eu sunt cel care face calcule care să dovedească cu tot dinadinsul că cifrele guvernului sunt eronate, am să vă ofer o explicație care include referiri și la estimările actuale ale Ministerului Muncii privind bugetul estimat al sistemului de pensii[10]. Așadar, iată logica tabelului de mai sus:

(i) estimările dimensiunilor PIB nominal sunt bazate pe ratele de creștere enunțate imediat mai sus și explicate ca atare, nu mai reiau;

(ii) pe ultimul rând al tabelului se regăsesc estimările publicate de Ministerul Muncii privind formarea veniturilor bugetului de pensii în intervalul 2019 – 2021, pe baza cărora, raportat la estimările de PIB nominal publicate de CNP (și care au stat la baza estimărilor ministerului) am calculat rata veniturilor colectate ca procent din PIB;

(iii) în mod prudent, am estimat și eu ca atare o medie de 6,45%, adică cu 0,5 puncte procentuale peste cea estimată oficial pentru 2018, din PIB (de această dată cel estimat de mine) și a rezultat că veniturile bugetului de pensii, din colectare, ar ajunge la circa 70 de miliarde de lei. Dacă vi se pare puțin, pot să urc prognoza la 7% (dar nu-mi cereți să o duc la 8,23% din PIB ca și guvernul, pentru că frizează bunul simț!) și ar rezulta (destul de utopic) venituri din colectare de 75 miliarde de lei în anul 2022.

Uf, păi o astfel de proiecție ar implica o subvenție de la bugetul de stat în jur de 60 de miliarde de lei (5,55% din PIB-ul anului 2022), având în vedere și celelalte surse de venituri conform legislației actuale și noului proiect de lege, pentru a forma bugetul de pensii estimat de doamna Vasilescu, de 140,02 miliarde de lei.

Avem de unde? Este un mare, mare semn de întrebare, pentru că la cei 60 de miliarde de lei se mai adaugă alte 10 miliarde de lei pentru a finanța cheltuielile cu pensia minimă, pensiile de invaliditate, pensia de urmaș și ajutorul pentru soțul supraviețuitor etc. S-ar ajunge la subvenții de 70 de miliarde de lei doar pentru pensii, adică la 6,45% din PIB și întrebarea care se pune este dacă bugetul de stat ar face față, în condițiile în care performanțele ANAF la colectarea veniturilor nu ne oferă nicio speranță că, după 2020, acestea ar putea depăși 31% din PIB (sau măcar 30%).

Îngrijorarea nu este una gratuită. Conform execuției bugetului anului 2017, veniturile bugetare, de 251,82 miliarde de lei, au reprezentat 29,40% din PIB. La rectificarea din august 2018, guvernul a majorat estimările de venituri în PIB la 293,9 mld. lei, dar s-a constatat imediat că acest nivel, raportat la PIB-ul estimat comunicat de 945 de miliarde de lei, coboară indicele de realizare a veniturilor la 31,1%, față de ce se planificase la începutul anului, adică 31,7% din PIB. Și atunci, putem conta pe mai mult de 31% în anul 2022?

La întrebarea dacă se pot dubla pensiile (?), răspunsul scurt, cu creionul pe hârtie, în varianta precaută (PIB de 1.077,5 mld. lei, venituri din colectare de maxim 75 mld. lei) este nu, nu prea, poate doar dacă, îmbunătățind mult colectarea, veniturile bugetare ar ajunge măcar în jurul a 36% din PIB, astfel încât guvernul să poată subvenționa cu alte 70 de miliarde de lei bugetul de pensii.

Desigur, aici nu am luat în calcul și varianta în care dublarea pensiilor brute va fi însoțită, la fel ca și în cazul aplicării legii salarizării, de o creștere a taxelor n sarcina pensionarului. De exemplu, o pensie de 1.500 de lei astăzi nu este impozitată. Ea ar putea ajunge la 3.000 de lei brut (deci dublare) dar pensionarul să primească de fapt numai 3000 lei – 206,3 lei (impozit de 10% aplicat pe diferența dintre cuantumul pensiei și pensia minimă, de 937,02 lei în 2022) = 2793,7 lei.

Probabil că astfel veniturile colectate la buget ar crește, cred eu, cu circa 15-18 de miliarde de lei, poate mai mult (20-23 de miliarde, finanțând diferența de subvenție până la cele 140 de miliarde estimate de ministrul Lia Olguța Vasilescu?). Aceasta să fie soluția vizată, dar încă necomunicată, din precauție politică?

NOUA LEGE A PENSIILOR AR PUTEA FI UN PROGRES

În tabelul de mai jos am făcut un mic inventar de dispoziții cuprinse în proiectul noii legi a pensiilor, așa cum au fost comunicate[11], pe care le-am separat în prevederi pe care le consider un bine venit progres și unele care vor trebui clarificate, ori, după caz îmbunătățite.

Legea a întrunit până acum o serie de critici, cele mai multe axându-se pe observația că prevederile proiectului de lege, dacă ar urma să fie aplicate, nu vor putea fi finanțate decât cu un efort masiv de subvenționare de la bugetul de stat, pe care, eventual, nu ni l-am putea permite. Înainte de a evalua în context această gamă de observații, mai putem remarca și altele ce au fost formulate în spațiul public, respectiv:

► Dragoș Pâslaru, fost ministru de resort în Cabinetul Dacian Cioloș[12]:

(i) ”Noua lege, din nefericire, așa cum a fost ea făcută, ne va duce la niște categorii la care vor exista dublări de pensii foarte mari și vom avea categorii de dublări de pensii foarte mici. Cu alte cuvinte, vom avea o polarizare în societate care va creste inechitatea exponențial”;

(ii) ”… Dacă tot au luat stagiul doctoral ca stagiu de cotizare, puteau lua și perioada de creștere a copilului ca stagiu de cotizare. Și să încurajeze femeile să muncească. (…) Dar guvernul a gândit altfel. Te discriminez față de bărbați, pentru că poți să stai în concediu până la doi ani pentru fiecare copil, dar pentru acești ani tu nu ai contribuție la pensie așa cum e legea acum. (…) În loc să te compensez și să îți susțin acel concediu de maternitate, eu te las să ieși la pensie mai devreme. Într-o țară în care vrea să încurajeze natalitatea tu de fapt penalizezi femeile. Sunt fără noima lucrurile acestea”.

► Bogdan Hossu, lider sindical[13]:

(i) ”Din prezentările de până acum se prezintă mai multe deficiențe. Una dintre ele este discriminarea împotriva femeilor, în sensul în care, făcându-se o împărțire pe numărul de ani de cotizare, în momentul respectiv femeile, care au un stagiu de cotizare mai mic decât al bărbaților, vor avea pensia mai mică”;

(ii) Valoarea punctului de pensie care nu va mai crește în același ritm cu măririle salariale. Practic, deși salariile vor crește, valoarea punctului de pensie va rămâne aceeași pentru o perioadă mai mare.

Ce înseamnă observațiile celor doi lideri de opinie? În anul 2021, punctul de pensie, calculat după legea actuală va fi de 1.875 de lei. Proiectul noii legi a pensiilor prevede că, din anul 2022, se va crea un nou indice de calcul al pensiei, numit punct de referință, a cărui valoare se calculează astfel:

Punct de referință (PR) = 1.875 lei : 25 = 75 lei

Mai departe, cuantumul pensiei va fi dat de numărul total de puncte de referință înmulțit cu valoarea PR, care este de 75 de lei. Numărul total de puncte de referință se obține astfel:

Numărul total de PR = suma punctajelor anuale, unde →

→ Punctajul anual = 12 x punctajul lunar, unde →

→ Punctajul lunar = venitul lunar brut : venitul mediu brut pe economie

Observând modul în care se realizează punctajul, rezultă cu claritate că o persoană care nu lucrează într-un interval de tip oarecare, conform definițiilor din lege, nu punctează la stagiul de cotizare și pierde puncte. De aici și temerea că o femeie care nu primește punctaj în perioada concediului de îngrijire a noului născut și care, eventual, întrunește condițiile de pensionare anticipată, ar putea pierde circa 12 ani de cotizare și va avea o pensie semnificativ mai mică decât un bărbat care are același loc de muncă, dar cotizează conform legii inclusiv în cei 12 ani.

În privința primei observații a domnului Pâslaru, ea este corectă în principiu. Dar dacă actualul ministru al muncii nu a comunicat un aspect important? Iar aici vin cu o speculație, care se bazează pe o ipoteză ce mi-a fost sugerată de calcule.

Să presupunem, după modelul legii salarizării, că se va decide ca ceea ce se va majora prin dublare este pensia brută. Acum o pensie de sub 2000 de lei este totodată și o pensie brută. Dar o pensie de, să zicem, 7000 de lei, este taxată astfel:

7000 lei – 2000 lei (prag de impozitare) = 5000 lei x 0,1 = 500 lei, reprezentând impozit

7000 lei – 500 lei = 6500 lei, pensia netă

Dacă guvernul va decide că impozitarea se va face începând cu pensia minimă (noua categorie prevăzută de lege și care, în anul 2022 va avea valoarea de 937,02 lei), pentru a lărgi baza de impozitare, atunci situația va fi următoarea:

(i) o pensie actuală de 1500 lei, care nu se impozitează, după dublare conform noului proiect de lege și taxare (vezi calcului pe care l-am făcut mai sus) va aduce pensionarului nu 3000 de lei, ci 2793,7 lei. Deci pensia de 1500 de lei nu va crește în expresie netă cu 100%, ci cu 86%.

(ii) pentru o pensie de 7000 de lei brut actuală, dublarea înseamnă că pensionarul nu va încasa acum 13000 de lei, ci:

14000 lei – 937,02 lei (pensia minimă) = 13062,98 lei x 0,1 = 1306,3 lei

14000 lei – 1306,3 lei (impozitul) = 12693,7 lei

În acest caz, pensia netă va crește cu 95,28%, pentru că respectivul pensionarul este și acum impozitat, conform legii. Discrepanța este evidentă, Dragoș Pâslaru are dreptate chiar și în condițiile în care statul lărgește baza de impozitare; deci singurul câștig ar fi al statului, care își crește veniturile bugetului și se asigură că dacă nu va colecta cei 100 de miliarde de lei la bugetul de pensii pe care și-i propune în anul 2022, va avea măcar surse de finanțare a diferenței de subvenție de la buget.

Rezolvarea inegalității nu este simplă și poate că dublarea pragului de neimpozitare, de la 2000 de lei la 4000 de lei, ar putea fi o idee bună, care ar ajuta pensionarii cu pensii până la circa 850 de euro echivalent în lei să mențină raportul cu pensiile mari. Pentru că, dacă s-ar ridica pragul la 4000 de lei, pensionarul ce astăzi are 1500 de lei pensie, neimpozitată, va rămâne cu ea neimpozitată și la 3000 de lei.

Însă pensionarul cu pensie de 7000 de lei, ce ar ajunge cu pensia brută la 14000 de lei, va plăti (i) un impozit de 1000 de lei la un prag dublat, față de (ii) 1200 de lei dacă baremul rămâne la 2000 de lei, sau (iii) 1306,3 lei (ca în exemplul de mai sus), dacă baremul coboară la limita pensiei minime. Ori, diferențele de impozit sunt destul de importante ca să conteze pentru bugetul de stat.

Nu în ultimul rând, remarcăm că astăzi raportul dintre pensia netă de 1500 lei și cea de 6500 de lei este de 1:4,33, dar prin dublare, la (i) pragul cel mai ridicat de impozitare, raportul ar ajunge la 1:4,54. Dacă se (ii) păstrează limita de impozitare de 2000 de lei, atunci raportul ar fi de 1:4,41 și (iii) dacă limita de impozitare crește la 4000 de lei, raportul se menține la 1:4,33. O guvernare social-democrată / social-liberală ar trebui să fie deosebit de atentă la aceste nuanțe!

ATENȚIE LA POLITICIENII CARE POT COMPROMITE NOUA LEGE A PENSIILOR!

”Iohannis este în stare să facă orice în această toamnă, să dea jos Guvernul, chiar și prin violență pentru ca această lege să nu intre în vigoare”, a declarat liderul PSD și șef al Camerei Deputaților joi seară[14], la România TV, în timp ce prezenta prevederile noii legi a pensiilor. Această știre a fost difuzată de presă joi, 9 august ac. și a prefațat în mod cinic complicitatea forțelor de ordine cu interesele unor lideri politici ai coaliției de guvernare PSD – ALDE, ce s-a transformat într-o amplă operațiune de reprimare a protestului public din Piața Victoriei, care la un moment dat a adunat în fața sediului guvernului peste 100 de mii de oameni.

Cu alte cuvinte, șeful celui mai mare partid al țării, aflat la guvernare, a făcut în fața camerelor de luat vederi o afirmație gravă care a anticipat (manipulator) seria de evenimente violente care urmau să se deruleze – așa cum bine știm acum – abia în seara zilei următoare (10 august ac.), ca fiind o încercare a opoziției politice și a șefului statului de a împiedica (nici mai mult, nici mai puțin!) intrarea în vigoare în anul 2021 (!) a unei legi aflată în stadiu de proiect; proiect pe care ministerul condus de doamna Lia Olguța Vasilescu abia ce-l postase în joi seara pentru a fi luat în dezbatere publică.

Dacă unora li se pare că afirmația cinică a liderului PSD din seara de joi nu are nicio legătură cu ce s-a petrecut vineri, sau că, oricum, acea afirmație nu ar fi putut avea niciun efect, vă asigur că, din păcate, lucrurile stau exact invers. În primul rând, țin să vă redau concluzia unei femei în vârstă pe care o puteți întâlni în Obor, și care spunea sâmbătă dimineață oricui trecea pe la taraba ei că se teme că ”de acum nu o să mai crească pensiile” pentru că ”nu vrea Iohannis și liberalii, care nu lasă guvernul să dea legi și fac proteste”. Cu alte cuvinte, mesajul manipulator lansat prin intermediul postului România TV și-a atins ținta.

De la ministrul muncii, Lia Olguța Vasilescu, am avut parte în aceeași zi de vineri de surpriza unei expuneri coerente la prezentarea proiectului noii legi a pensiilor, relativ dezideologizată față de maniera cu care ne obișnuise. Dar a ținut să sublinieze că legea l-ar fi avut coautor pe șeful PSD (”Liviu Dragnea a lucrat la ea”), că are sprijinul lui Tăriceanu, șeful ALDE, sau al ”doamnei prim-ministru”; în fine, a avut un cuvânt de apreciere pentru subordonații săi: ”legea este lucrată foarte bine (…) este rodul a peste un an de simulări pe zeci de mii de pensii”, dar nu a uitat să încheie cu înțepături la adresa opoziției și a Cotroceniului: ”nu sunt motive să fie atacată la Curtea Constituțională”[15].

Proiectul legii pensiilor este un progres (chiar dacă sindicatele s-au plâns că nu au fost consultate), ceea ce mie îmi sugerează că Lia Olguța Vasilescu, din motive care o privesc, a reușit cumva să lase specialiștii ministerului să-și spună cuvântul. Mai departe, însă, așa cum i-a arătat liderul său de partid la întâlnirea de miercuri (8 august) de la Parlament[16], munca acestor oameni se cere apărată de abordarea maniacală a acestui om cu mari probleme penale, mânat de tendințe despotice.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro