​​Presa europeană deschide marți în general cu subiecte legate de criza Turciei- aceasta e îngrijorarea principală, urmată de subiecte proprii fiecărei țări. Francezii scriu despre Parcoursup (noua lege privind înscrierea în învățământul superior), germanii despre implicațiile locale ale scandalului Monsanto, indienii au respins o propunere a Regatului Unit de a utiliza probe ADN pentru a stabili naționalitatea migranților ilegali care trăiesc în UK. Elvețienii sunt preocupați de ”fronda” intelectualilor chinezi care denunță cultul personalității lui Xi Jinping, care s-ar fi aflat la originea războiului comercial cu SUA. Dar mai pe larg, în rândurile de mai jos. Ziarele monitorizate: Wall Street Journal, Financial Times, Handelsblatt, Le Temps (Elveția), Les Echos, The Hindu, Washington Post și altele.

HotNews.roFoto: Hotnews
  • HANDELSBLATT- Undele de șoc turcești. Criza economică din Turcia agită restul lumii. Monedele țărilor emergente își pierd, de asemenea, valoarea

Guvernul federal pare alarmat de criza economică din Turcia: ”Nimeni nu are un interes în destabilizarea economică a Turciei”, a spus luni cancelarul Angela Merkel. Însă destabilizarea era deja în plină desfășurare. Lira turcească a pierdut peste o cincime din valoarea în fața dolarului și a provocat mișcări pe piețele valutare ale economiilor emergente. Peso-ul argentinian a pierdut 6,5% vineri, când criza din Turcia s-a înrăutățit. Randul din Africa de Sud a scăzut cu 4,4 %, iar realul brazilian cu 2.7%. Frica a lovit piețele financiare globale. Jurrien Timmer, strateg de investiții la casa de fonduri din SUA Fidelity Investments, avertizează: "Criza a atins clar un nou nivel". Promisiunile președintelui Erdogan și ale Băncii Centrale nu au ajutat, lira pierzând și luni aproape 9% ."Este evident că atacurile vor mai dura o vreme ", a spus Erdogan. Ministrul de externe, Heiko Maas, i-a recomandat lui Erdogan să soluționeze disputa cu președintele american Donald Trump și a recomandat renunțarea la acuzațiile de terorism la adresa pastorului american reținut, Andrew Brunson. "Aceasta ar putea fi soluția”, a spus el.

  • THE WALL STREET JOURNAL- Lira turcească continuă să scadă. Erdogan nu reușește să liniștească îngrijorările investitorilor

Moneda Turciei a scăzut din nou, zguduind alte piețe emergente vulnerabile, în timp ce un discurs sfidător al președintelui Recep Tayyip Erdogan și măsurile de politică din banca centrală a națiunii nu au reușit să atenueze preocupările investitorilor cu privire la situația financiară periculoasă a țării

Alte subiecte:

  • Franța ia măsuri împotriva dependenței de telefoanele mobile și interzice utilizarea lor în școli. "Copiii nu au maturitatea necesară pentru a utiliza smartphone-uri, spune o mamă. Din păcate, nici unii adulți nu o au, mai arată ea.
  • Elon Musk s-a întâlnit cu reprezentanții fondului suveran saudit cu care a discutat despre delistarea Tesla. Într-o postare pe blog, Musk a declarat că e convins că două treimi din acționarii actuali vor rămâne alături de el în companie. Elon Musk a declarat că fondul suveran al Arabiei Saudite l-a de mai multe ori în ultimii doi ani în legătură cu acordarea unui sprijin financiar pentru preluarea companiei Tesla Inc.
  • FBI-ul l-a concediat pe Peter Strzok, angajatul care transmis pe Twitter mesaje text anti-Trump în timpul campaniei din 2016. În replică, agentul a explicat că opiniile sale despre Donald Trump nu i-au afectat niciodată acțiunile din misiunile oficiale.

  • LES ECHOS: Criza monetară din Turcia: teama de contagiune

Intervenția băncii centrale nu a fost suficientă pentru a opri căderea lirei turcești. Monedele mai multor țări emergente sunt atacate la rîndul lor. Planul prezentat luni de guvern și de banca centrală turcă nu a fost suficient pentru a calma neîncrederea piețelor.Lira a încheiat ziua în retragere, în ciuda lichidității injectate în sistemul bancar. Autoritățile au fost și ele puțin credibile. Președintele Erdogan și-a reluat invectivele la adresa Statelor Unite

Investitorii sunt îngrijorați și în ceea ce privește riscul de contagiune a efectelor crizei turcești. Rangul sud-african, peso argentinian și rupia indoneziană sunt deja sub presiune. tDe asemenea, apar tensiuni și pe piețele de obligațiuni.

Alte subiecte:

  • Cu câteva săptămâni înainte de începerea anului universitar, platforma online de acces în învățământul superior (Parcoursup) își continuă declinul lent: Peste 65.000 de candidați sunt încă neînscriși, potrivit datelor Ministerului Învățământului Superior. În fața criticiilor în creștere, ministrul învățământului, Frédérique Vidal, a explicat luni, la RTL, că este necesar să se facă distincția între cei 50.000 de candidați considerați inactivi și ceilalți 16.000 de tineri activi. "Nu există 66.000 de tineri care așteaptă să aibă un loc la începutul anului universitar. Din cei 50.000 de candidați clasați ca fiind "inactivi" , 30.343 sunt elevi de liceu - care s-au înregistrat pe platforma online în martie dar nu au dus prpcedurile până la capăt”, a spus ministrul.

Cele mai citite texte de opinie din Les Echos:

1. De ce lumina albastră a ecranelor duce la scăderea vederii.

2. "The Wire", serialul de televiziune preferat de Obama, care l-a anunțat pe Trump.

3. Minele și mediul: inconsecvența franceză.

4. Celălalt model de fotbal francez.

  • THE WASHINGTON POST- Un nou scandal agită Vaticanul

Descoperire după descoperire, un nou val de scandaluri privind abuzul sexual din interiorul Bisericii romano - catolice îl pune pe Papa Francisc în fața celei mai mari crize a pontificatului său. În Chile, procurorii au percheziționat birourile bisericești, a confiscat documente și a pus sub acuzare lideri locali ai Bisericii. În Australia, înalte fețe bisericești au fost puse în detenție, iar în Statele Unite, după demisia unui cardinal, întrebările se învârt în jurul unei ierarhii care l-au protejat ani de zile.

Erdoğan duce cu Trump o bătălie deja pierdută

Vineri, lira turcească a înregistrat cea mai mare devalorizare într-o singură zi după aproape două decenii, coborând cu peste 14 procente comparativ cu dolarul. Ministrul de finanţe - ginerele preşedintelui turc Recep Tayyip Erdoğan - nu a putut opri declinul şi a ţinut un discurs aproape deloc încurajator.

Dar Erdoğan, aşa cum deseori face, a dat vina pe un ţap ispăşitor din străinătate: Statele Unite. "Să vă fie ruşine, să vă fie ruşine", a spus el la un miting. "Distrugeţi un partener strategic al NATO de dragul unui pastor".

Pastorul în cauză e Andrew Brunson, un prelat american care se află într-o închisoare turcească începând din 2016. El este acuzat de spionaj şi de alte delicte, acuzaţii pe care el şi oficialii din SUA le resping. Până în prezent, tentativele de a-i obţine eliberarea au eşuat.

Potrivit colegilor mei, Ankara spera să îl schimbe pe Brunson cu Hakat Atilla, un bancher condamnat în Statele Unite pentru rolul său într-o manevră menită să ocolească sancţiunile impuse de SUA petrolului iranian. Dar Administraţiei Trump nu îi este pe plac faptul că Turcia îl foloseşte pe Brunson ca deţinut politic. O întâlnire la nivel înalt cu o delegaţie turcă aflată în vizită la Washington s-a încheiat brusc după ce americanii au cerut eliberarea imediată a pastorului.

Ulterior, preşedintele Trump a anunţat majorarea taxelor vamale impuse aluminiului şi oţelului turcesc, ceea ce a făcut ca valoarea lirei să înregistreze o scădere istorică. Dificultăţile economice ale Turciei se datorează exclusiv ţării, dar noile taxe au agravat lucrurile, iar Trump s-a simţit bucuros să-şi recunoască meritul.

"Tocmai am autorizat dublarea tarifelor vamale impuse oţelului şi aluminiului din Turcia, iar moneda lor, lira turcească, coboară rapid în faţa dolarului extrem de puternic! Aluminiul va fi acum mai scump cu 20%, iar oţelul, cu 50%. În acest moment, relaţiile noastre cu Turcia nu sunt bune!", a scris Donald J. Trump pe Twitter, potrivit mesajului Donald J. Trump (@realDonaldTrump), datat 10 august 2018.

Erdoğan a continuat să se plângă într-un articol apărut în "The New York Times", pronunţându-se împotriva "acţiunilor unilaterale împotriva Turciei, iniţiate de Statele Unite, aliatul nostru de zeci de ani". El a enumerat o serie întreagă de jigniri, inclusiv refuzul Washingtonului de a-l preda pe Fethullah Gülen, un prelat musulman acuzat că ar fi organizat lovitura eşuată de stat din 2016 împotriva lui Erdoğan, şi sprijinul neîntrerupt acordat de americani facţiunilor kurde din Siria. În cele din urmă, el a lansat o ameninţare clară, cerând Washingtonului "să renunţe la impresia că relaţiile noastre actuale pot rămâne fără răspuns şi să se împace cu faptul că Turcia dispune de alternative".

Erdoğan a avertizat că, dacă Statele Unite nu-şi vor schimba poziţia, Turcia "va începe să-şi caute noi prieteni şi aliaţi". Într-adevăr, preşedintele turc şi-a întărit relaţiile cu Rusia, a încercat să intre în relaţii cu guverne importante din Europa Occidentală şi, în calitate de importator important de petrol iranian, ar putea submina eforturile americane de a izola Teheranul.

Dar toate astea nu vor face decât să-i creeze noi duşmani la Washington, unde Erdoğan este deja o figură extrem de nepopulară. Congresul a adoptat o lege care, printre altele, condiţionează vânzarea avioanelor F-35, extrem de importante pentru Turcia, de eliberarea imediată a lui Brunson. Cercul criticilor din SUA ai lui Erdoğan îl acuză de autoritarism, iar Trump, spre deosebire de preşedinţii precedenţi, şi-a demonstrat voinţa nestrămutată de a fi primul care să-şi atace aliaţii ori de câte ori nu e de acord cu ei.

Într-un interviu acordat canalului Bloomberg, Aaron Stein, un expert în Orientul Mijlociu din Consiliul Atlantic, a dat de înţeles că Erdoğan a calculat prost situaţia. "Echilibrul de forţe este inegal, total în favoarea SUA", a spus Stein. "În privinţa Statelor Unite, nu există nicio oprelişte or, turcii nu au înţeles absolut nimic din ceea ce se-ntâmplă în SUA".

Analiştii speră că minţile mai puţin înfierbântate vor avea câştig de cauză. Dar diplomaţia eficientă duce lipsă de rezerve. Multe dintre politicile lui Erdoğan vizează acum exacerbarea sentimentului naţionalist pentru a justifica întărirea puterii sale. În iunie, el a fost reales cu sprijinul ultranaţionaliştilor, afirmând că un control mai sever îl va ajuta să scape suferinda economie a Turciei din necazuri. Numai că lucrurile nu au făcut decât să se înrăutăţească.

Cu toate astea, chiar dacă Turcia suferă, e puţin probabil ca Erdoğan să primească vreo lovitură de ordin politic. "Opoziţia 'ştirbă' a Turciei... nu oferă multe speranţe", afirmă Aykan Erdemir, membru al Fundaţiei pentru Apărarea Democraţiilor, cu sediul la Washington, un critic al lui Erdoğan. "În lipsa unor puternice forţe politice care să îl elimine, Erdoğan va continua aproape cu siguranţă să cufunde, pe el şi Turcia, într-o groapă şi mai adâncă".

În ceea ce-l priveşte, s-ar putea ca Trump să aibă ceva mai mult de câştigat refuzând orice compromis. El ar putea profita de ocazia de a acţiona dur şi de a-şi păstra cei mai vajnici susţinători strivind un lider musulman important de dragul unui pastor american. (RADOR)

Alte subiecte:

  • O amenințare veche revine în marea liberă. Pe măsură ce Venezuela se prăbușește, mai multe bărci din Caraibe sunt terorizate de pirați

  • THE HINDU - Fondurile partidului DMK au fost utilizate în mod abuziv. Fiul lui Karunanidhi se revoltă împotriva fratelui mai tânăr

India a respins o propunere a Marii Britanii de a utiliza probe de ADN care să stabilească naționalitatea migranților ilegali care trăiesc în UK, menționând "probleme de confidențialitate".

Deși un memorandum de înțelegere privind returnarea imigranților ilegali a fost parafat în ianuarie de către ministrul Kiren Rijiju, India a refuzat să semneze pactul în timpul vizitei primului ministru Narendra Modi în U.K. din luna aprilie. Potrivit estimărilor guvernului britanic, circa 1,00,000 de indieni trăiesc în Regatul Unit. India contestă această cifră și spune că din datele lor cifra nu depășește mai mult de 2.000.

  • LE MONDE- Noile obiceiuri alimentare scutură industriașii sectorului

Piața mondială de proteine vegetale crește anual cu 5,5% în medie, iar francezii își reduc consumul de carne. Imaginile și videoclipurile despre abatoare, prezența nitriților sau prezența salmonellei schimbă obiceiurile

alimentare a francezilor din grupa de vârstă 18-35 de ani. Aceste noi obiceiuri de consum afectează afacerile din sectorul alimentar și provoacă înlocuirea a unuia din fiecare 10 șefi. În Franța, industriașii caută să reziste punând pe piață produse sănătoase, mai puțin dulci și mai ”bio”.

Alte titluri:

Popularitatea șefului statului scade în rândul electoratul republican

V. S. Naipaul, ex-Nobelul în literatură, "Sir Vidia", a murit sâmbătă la Londra

  • FINANCIAL TIMES: Criza lirei turcești începe să lovească alte piețe emergente

Moneda a scăzut cu până la 10%, până la un nivel scăzut de TL7.2362 față de dolarul american, în cursul zilei. Piața bursieră din Istanbul este acum la fel de scăzută ca în timpul crizei financiare. Moneda a fost afectată de o dispută între Ankara și Washington, la care s-au adăugat îngrijorări cu privire la inflația ridicată, la deficitul de cont curent puternic, precum și la datoria în valută a companiilor turcești.

Alte subiecte:

Algoritmul DeepMind a fost mai bun decat opt ​​specialiști umani la scanarea retiniană, având o rată de eroare de 5,5%, comparativ cu una între 6,7% si 24,1% pentru cei opt medici, potrivit Pearse Keane, oftalmolog consultant la Moorfields. Potrivit dr. Keane, AI poate, de asemenea, să analizeze scanarea imediat, în timp unui specialist i-ar lua câteva zile, cu tot cu interpretarea imaginilor.

Cele mai citite articole în FT:

  • LE VIF: Putin în Germania pe 18 august pentru o întâlnire cu Merkel

Preşedintele rus, Vladimir Putin, va merge în Germania sâmbătă, pentru o întâlnire cu cancelarul Angela Merkel, pentru a discuta despre conflictele din Siria şi Ucraina, a anunţat guvernul german

Cei doi lideri urmează să se întâlnească pe la ora 16:00 GMT (ora 18:00 locală) în castelul Meseberg, o reşedinţă a guvernului german situată la 70 Km la nord de Berlin, la ţară. Purtătorul de cuvânt al cancelarului, Steffen Seibert, a precizat doar că va fi vorba despre "războiul din Siria", "situaţia din estul Ucrainei" şi "chestiuni economico-energetice". Contactele la cel mai înalt nivel între Rusia şi Germania au fost reluate de câteva luni, relaţiile lor fiind glaciale din 2014 şi începutul conflictului din Ucraina. Dna Merkel a mers la Soci în mai în prima sa vizită în Rusia din 2015. Ea l-a primit, de asemenea, discret, la sfârşitul lui iulie, pe şeful statului major rus, Valeri Gherasimov, o personalitate lovită de sancţiunile europene decise din cauza conflictului ucrainean, şi pe ministrul afacerilor externe, Serghei Lavrov.

Aceştia au fost apoi primiţi la fel de discret de preşedintele francez, Emmanuel Macron. Germania şi Franţa au promovat procesul de pace din Ucraina care astăzi pare într-un punct mort. Rusia este acuzată că îi sprijină militar pe separatiştii din estul Ucrainei în conflict cu Kievul. O altă temă importantă pentru Berlin şi Moscova, construirea şi punerea în exploatare la sfârşitul lui 2019 a gazoductului Nord Stream II, pe sub Marea Baltică şi care trebuie să aprovizioneze Europa cu gaz rusesc ocolind Ucraina. Dna Merkel doreşte să obţină garanţii pentru ca Ucraina să rămână un actor în tranzitul de gaze. În Siria, Germania joacă un rol secundar în coaliţia angajată împotriva grupării Stat Islamic, dar are relaţii strânse cu actorii din regiune, ca Turcia sau kurzii din Irak. Berlinul primeşte de asemenea sute de mii de refugiaţi sirieni. (RADOR)

  • TASS: Ambasada Rusiei va solicita Ministerului de Externe al Marii Britanii informaţii privind organizarea interviului cu Skripal

Ambasada Rusiei din Marea Britanie va solicita Ministerului britanic de Externe informaţii şi detalii privind organizarea unui interviu pentru jurnaliştii ruşi cu fostul ofiţer al serviciilor speciale ruse, Serghei Skripal, şi fiica acestuia Iulia, care au fost otrăviţi în Salisbury, se menţionează într-un comunicat publicat, luni, de reprezentanţa diplomatică rusă din Regatul Unit.

"Aşa cum am mai spus şi cu alte ocazii, cetăţenii ruşi Serghei şi Iulia Skripal sunt izolaţi de către serviciile speciale din Marea Britanie. Accesul presei la aceştia este blocat şi ni se spune că acest lucru se întâmplă din considerente de securitate naţională. Între timp, noi primim numeroase solicitări din partea mass-media ruse, de a ajuta la obţinerea unui interviu cu Serghei şi Iulia Skripal, cu reprezentanţi ai Poliţiei britanice, cu personalul medical care se ocupă de tratarea celor doi cetăţeni ruşi, cu conducerea Laboratorului Porton-Down, unde s-a realizat expertiza substanţei otrăvitoare. Pentru a veni în sprijinul jurnaliştilor ruşi, Ambasada Rusiei se va adresa Foreign Office cu o cerere pentru a primi informaţii legate de organizarea interviului" - se afirmă în comunicat.

Diplomaţii ruşi se îndoiesc însă că vor primi din partea autorităţilor britanice un răspuns clar, deoarece majoritatea cererilor adresate până acum au "rămas fără nicio reacţie". "Considerăm că ar fi bine ca şi jurnaliştii ruşi să depună cereri similare (de informare privind interviul cu Skripal) la Ambasada Marii Britanii de la Moscova", au adăugat surse din cadrul ambasadei ruse.(RADOR)

  • RZECZPOSPOLITA: Rușii au transportat în Donbas  sisteme de armă radioelectronică

În Donbas, observatorii OSCE au observat sisteme ale armei ruse radioelectronice. Echipamentul staționează în teritoriile controlate de separatiști. Arma observată de observatorii OSCE este folosită pentru bruiajul comunicației adversarului. Unitatea respectivă a fost observată în preajma localității Cernuhin - la 60 km Sud-Vest de Lugansk.

Controlul a fost efectuat în 28 iulie. Un avion OSCE fără echipaj a înregistrat 4 sisteme diferite ale armei radioelectronice: „Lejer 3”, „Krasuha 2”, „Bilina” și „Repelient 1”.

Rușii folosesc echipamentul pentru tulburarea activității radarelor.

Raportul publicat al OSCE a fost comentat de reprezentanții armatei ucrainene, care au subliniat că unitatea de sisteme radioelectronice aflată în Donbas a intrat în înzestrarea armatei ruse în cursul ultimilor ani.

Autoritățile ucrainene au informat de mai multe ori că rușii furnizează arme separatiștilor din Donbas. În locul respectiv staționează câteva unități ale armatei ruse. (RADOR)