Economia României este în cea mai vulnerabilă poziție dintre toate țările europene, iar ajustările salariale din 2009-2010 s-au făcut degeaba. BNR ține cursul sub 4.7 lei, deși valoarea lui e în jurul a 5 lei (ca sa nu-i încurce presiunile pe inflație), iar o viitoare criză ne va găsi nepregătiți, crede economistul șef al Unicredit pe regiune, românul Dan Bucșa. El a avut vineri o întâlnire cu jurnaliștii în care a ”desenat” tabloul economic al lumii, arătând de unde pot veni pericolele.

Dan Bucsa, Lead CEE Economist_UniCredit Bank AGFoto: Hotnews

”Probabilitatea unei recesiuni in SUA în următorii 2 ani e de peste 80% iar in urmatorii 3 ani de 97%. Ieri și azi au loc discuții în SUA cu privire la o posibilă viitoare taxare a importurilor de autoturisme ale americanilor. E posibil ca în 6 luni să vedem asemenea tarife, ceea ce ar schimba tot scenariul nostru de bază”, spune Bucșa.

În economiile emergente din toate regiunile în acest moment are loc o degradare a democrațiilor. Iar investitorii spun că aceste țări ar trebui să plătească randamente mai mari. Mai mult, s-a rupt o corelație din trecut dintre dobânzi nominale mari și performanța țărilor emergente. În Argentina sau Turcia sunt dobânzi foarte mari, dar investitorii se uită și la riscul din aceste țări și preferă să nu investească acolo, în ciuda randamentelor aparent ridicate.

Partea proastă este că, odată ieșit din grupul economiilor văzute ca fiind stabile, prima de risc crește exponențial, nu liniar! Riscul evaluat de piață se rupe cu totul de datele macro, degradarea se produce exponențial. E cazul Turciei și Ucrainei. Se apropie de această zonă Serbia și Croația.

  • Din acest război comercial, SUA va ieși mai prost decât UE

Din acest război comercial, SUA va ieși mai prost decât UE. Zona euro, care e cel mai mare exportator mondial, are deficite mult mai mici. Chiar dacă SUA ar taxa importurile auto din Europa, Germania are spațiu fiscal să dea drumul unui program gen ”Rabla”, astfel încât eventualele pierderi la exportul auto să fie compensate prin acest program. Germania își permite asemenea programe, la fel ca și Cehia, pentru că stau foarte bine la capitolul deficit fiscal, mai exact excedent. România nu își va putea permite așa ceva, din păcate, crede Dan Bucșa.

SUA trece prin a doua cea mai întinsă perioadă de expansiune, lucru care nu poate dura la nesfârșit. Tăierile de taxe ale administrației Trump vor menține creșterea economiei americane până la mijlocul anului viitor, după care ar putea avea loc o ajustare bruscă. FED va continua să mărească dobânda anul acesta, dar la anul va livra cel mult o creștere de dobândă, după care se va opri, pentru că și prognozele FED vor vedea încetinirea care urmează.

  • De ce crește dolarul și scade yuanul?

În această perioadă are loc o repatriere masivă de capital din statele emergente către SUA, pe fondul unei dobânzi în jur de 2% pe termen scurt a FED, a unui dolar puternic Dolarul este puternic în principal din cauza discuțiilor despre acest război comercial. De ce? Simplu: dacă se adaugă un nou tarif vamal la mărfurile importate de SUA înseamnă că prețul acestor mărfuri, în mod logic, crește. Prin aprecierea dolarului, prețul mărfurilor din vamă, exprimat într-un dolar tot mai puternic, scade. Practic, aprecierea dolarului compensează acest tarif suplimentar în prețul final. Economia se adaptează acestor tarife anunțate de dl. Trump. Cu cât dl Trump va livra mai multe tarife, cu atât mai mult se va întări dolarul.

La fel stau lucrurile cu yuanul, care se depreciază puternic. Mărfurile sale exportate în SUA vor avea tarife mai mari. Un yuan mai slab înseamnă că prețul în dolari al acelor mărfuri se duce în jos.

Acest comportament al monedelor apare întotdeauna când se impun tarife vamale. L-a încercat și George W Bush, dar a renunțat pentru că i s-a explicat că nu are sens, mai spune Bucșa.â

  • Leul s-a depreciat mai puțin decât monedele din țările vecine. Dacă veți căuta explicații, întrebați la BNR, nu în performanțele economiei.

Leul a avut o performanță mai bună decât cea a monedelor vecine, dar asta este performanța BNR, nu a economiei. Dealtfel, BNR e singura bancă centrală care nu publică, fie și cu o oarecare întârziere, volumele intervenției pe curs.

Robor sub 3% am putea vedea doar ca episod temporar, mai spune Dan Bucșa.

Ce a mai spus vineri, Dan Bucșa:

  • Despre plafonarea prețului la gaze:

“Si Ungaria a plafonat pretul la gaze si nu numai. Și la alte utilitati! Au facut-o pentru a tine inflatia mai jos. Costul final, insa, este unul fiscal”, a explicat Dan Bucsa.

Ce inseamna asta? Ca infrastructura de utilitati, care si in tara vecina este foarte proasta, trebuie reparata de Guvern, pe bani de la buget.

“Firmele private au plecat, utilitatile in mare parte au fost renationalizate in Ungaria si asta induce un cost fiscal, adica lumea nu va plati un pret mai mare la gaze, dar va plati repararea a ceea ce se strica, de data aceasta reparate de stat, care stim cam cat de eficient poate sa fie. Per total, in Ungaria costul a fost mai mare decat daca ar fi tinut preturile acolo unde erau si firmele private ar fi continuat sa gestioneze acele utilitati”, a subliniat economistul UniCredit

  • Despre colectarea banilor la buget:

România stă foarte prost la colectarea veniturilor, în timp ce cheltuielile sunt în creștere. “Pe venituri, situația este de departe cea mai proastă din regiune, în sensul că deși economia crește foarte tare, veniturile ca procent din PIB scad (…) Avem mai mult de doi ani de date proaste și în continuare se insistă pe ideea să mai scădem o taxă, că poate va crește colectarea. Nu se va întâmpla, punct!”, a explicat economistul. El a arătat că trebuie să îmbunătățim colectarea și a dat exemplu câteva soluții folosite de alte țări din regiune despre care s-a discutat și la noi – scanerele la graniță, legarea caselor de marcat legate la Ministerul Finanțelor sau centralizarea cheltuielilor la Ministerul finanțelor.

"E adevărat că au fost scăderi de taxe, atât pe TVA, cât şi pe impozitul pe venit. Dar reducerile acestea nu arată în niciun fel stabilizatorii aştia automaţi de care vorbea guvernul în momentul în care le-a făcut", a mai precizat Dan Bucşa.

El a apreciat, totuşi, câteva idei vehiculate recent în spaţiul public de către reprezentanţii Ministerului Finanţelor, precum amplasarea de scanere la graniţă, centralizarea datelor la minister sau proiectul caselor de marcat - care ar putea avea, însă, şi un impact inflaţionist, în acest sens fiind oferit exemplul Cehiei.

"România are un venit bugetar din PIB mai mic decât în timpul crizei. Suntem singura ţară din Europa", a completat Dan Bucşa.

Referindu-se la declaraţia lui Darius Vâlcov cu privire la faptul că România ar aplica modelul irlandez în economie, Dan Bucşa a precizat că: "Am auzit că am avea să mimam modelul irlandez, ok, dar modelul irlandez arată complet diferit pe partea de cheltuieli. La noi, pe cheltuieli cresc salariile şi în acelaşi timp cresc şi cheltuielile cu bunuri şi servicii, care tot în salarii se duc."

  • Despre intervențiile pe curs:

În ceea ce privește politica monetară, Dan Bucșa consideră că leul este prea puternic, dar crede că BNR va continua să țină cursul euro-ron sub 4,7 din cauza efectului pe care deprecierea leului l-ar putea avea asupra inflației. “Având cea mai mare inflație din regiune nu ne prea permitem și o contribuție a leului la inflație. Inflația este, probabil, aproape de maxim (…) din 5,4% aproape 3 pp sunt din măsuri fiscale”, a spus economistul.

Totodată, Dan Bucșa a ținut să facă o precizare cu privire la reproșurile care i-au fost făcute băncii centrale în ultima perioadă. “S-a dat vina pe banca centrală că nu face… Dacă cineva crede că banca centrală poate să îndeplinească un mandat dublu – să țină leul sub control și dobânzile sub 3%, înseamnă că respectiva persoană nu prea a înțeles macroeconomie. Nu se poate! Nu se poate un deficit de cont curent care nu este finanțat, cu o inflație care va rămâne peste 3% probabil și cu riscul atașat în acest moment țărilor emergente. Nu se poate! Ce încearcă banca centrală în acest moment este eroic, dar cred că ar fi probabil mai bine să se întoarcă la o politică mai predictibilă”, a spus economistul.