Guvernul tocmai a tăiat din banii pentru locuinţe. O ordonanţă de urgenţă aprobată în 17 iulie reduce la 50% cota-parte care se alocă de la bugetul de stat pentru finanţarea lucrărilor de reabilitare termică pentru blocurile de locuinţe cuprinse în program înainte de decembrie 2017, la care nu au fost recepţionate lucrările. Anterior acestui act normativ, Parlamentul României a decis să crească la 60% alocaţiile de la bugetul de stat pentru acest program, iar restul banilor să fie asiguraţi de primării şi de asociaţiile de proprietari, potrivit Capital.
România, a patra piaţă din Europa dominată de companiile low-cost. Companiile aeriene low-cost s-au extins în ultimii ani, iar Wizz Air a devenit cea mai mare companie de pe plan local, depăşind chiar şi operatorul naţional, Tarom. O analiză arată că operatorii low-cost vor avea o cotă de piaţă de 50% din totalul locurilor oferite la vânzare pe avioanele disponbile până în 2027. Însă, această ţintă a fost deja atinsă pe nouă pieţe europene, printre care şi România. Macedonia este ţara în care cele mai multe locuri sunt oferite de o companie low-cost, cu 65,6% din total, o piaţă unde, surprinzător, Ryanair nu este prezentă. Pe locul doi se află Slovacia, unde low-cost-ul domină cu 62,3%, potrivitEconomica.
Dispută între România și Ungaria pe tema gazului din Marea Neagră. În ultimii ani, în partea românească a Mării Negre au fost descoperite și deja parțial exploatate depozite uriașe de gaz natural. Potrivit estimărilor moderat optimiste, ar fi vorba de cel puțin 40 de miliarde de metri cubi de gaz, dar ar putea fi până la 200 de miliarde - suficient pentru a acoperi necesarul total al României pentru deceniile următoare și pentru a vinde chiar la export. Pentru a transporta acest gaz din Marea Neagră în țările europene, a fost planificată construirea unei conducte, în cadrul proiectului numit BRUA, de la inițialele țărilor Bulgaria, România, Ungaria și Austria. BRUA ar trebui să înceapă să funcționeze din 2019 iar proiectul va fi susținut de UE și de Banca Europeană pentru Dezvoltare, BERD, potrivitDeutsche Welle.
Întreprinderile mici și valoarea adăugată brută în economie: România în contextul european. Oarecum bizar, România figurează pe locul patru în UE la ponderea numărului de angajaţi din întreprinderile mari, după Marea Britanie, Franţa şi Germania şi puţin înaintea Finlandei şi Olandei. Evident, state cu care nu avem nicio legătură nici ca forţă economică a concernelor şi nici ca nivel dezvoltare. Simultan, apărem pe locul trei la ponderea ca valoare adăugată brută a întreprinderilor mari (47,8%), după acelaşi stat care va părăsi Uniunea, Marea Britanie (49,5%), dar, de data aceasta încadraţi de Polonia (48,9%), Ungaria (47,0%) şi Slovacia (46,9%), înaintea Germaniei (45,7%), Cehiei şi Franţei (ambele cu 44,9%), potrivitCurs de guvernare.
Cel mai mare jaf din avuţia României.Am fi putut construi toate autostrăzile planificate de două ori.După Revoluţia din 1989 s-a furat din industrie, sănătate, educaţie, cercetare, agricultură, iar cu aceşti banii România ar fi fost împânzită de autostrăzi, iar populaţia nu ar mai fi expusă riscului de sărăcie. Peste 38% din populaţia României este expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială, cu 15,3% peste media europeană - care este de 23,5%, potrivit datelor publicate, marţi, într-o analiză a Eurostat. Conform unei estimări a celor de la digi24.ro, în ultimul sfert de secol România a fost furată de 113 miliarde de euro. Aceşti bani ar fi fost suficienţi pentru a construi toate autostrăzile din Master Planul de transport. 70 miliarde de euro. De atât are nevoie România pentru a duce la bun sfârşit toate proiectele de infrastructură, potrivitCapital.
Companiile recrutează tot mai mult pentru posturi care nu existau în urmă cu doi ani. Lista poziţiilor nou-apărute pentru care nu găsesc oameni. UX Manager, Lead Generator Specialist, Intake Expert, RPA Auditor, Process Automation Expert sunt numai câteva dintre poziţiile nou-apărute în companiile din ţara noastră. "Practic, nu există domeniu în care să nu se inoveze şi în care să nu apară noi poziţii sau reinterpretări de joburi în formule noi, ca urmare a evoluţiei tehnologice", spune Sorin Faur, specialist în Resurse Umane şi fondatorul Academiei de HR, într-un interviu acordat Economica.net. De regulă, pentru posturile nou-apărute pe piaţa muncii, angajatorii caută oameni cu abilităţi şi experienţă în domenii înrudite celui pentru care recrutează, şi cu un coeficient de învăţare ridicat, adică persoane care vor să iasă din zona de confort, să înveţe continuu lucruri noi, adaptabile şi flexibile, potrivitEconomica.
Se deschid drumuri spre România: Via Carpatia şi Centura Mării Negre. Ruta internaţională Via Carpatia ar urma să pornească din oraşele Klaipeda şi Kaunas din Lituania, să treacă prin Bialystok, Lublin şi Rzeszow din Polonia, prin Kosice din Slovacia şi Debrecen din Ungaria şi să ajungă apoi la Constanţa, în România, în Bulgaria şi la Salonic, în Grecia. Şi nu este singurul proiect de anvergură care ar urma să implice România. Recent, Rusia a început în mod oficial implementarea proiectului cunoscut drept Centura Mării Negre, conform informaţiilor publicate pe site-ul oficial al Asociaţiei Mondiale a Autostrăzilor. Proiectul, adus pentru prima dată în discuţie în anul 2006, la summit-ul Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră, implică realizarea unui sistem de autostrăzi cu patru benzi de circulaţie prin care se vor lega ţările din jurul Mării Negre, lungimea totală urmând să fie de circa 7.140 de kilometri, potrivitAdevarul.
