Statele Unite, care îşi înmulţesc măsurile protecţioniste contra partenerilor lor, ar putea fi marele perdant al războiului comercial, estimează FMI, care a elaborat patru scenarii pentru a încerca să evalueze consecinţele conflictului. "În condiţiile în care toate ţările vor fi, la final, mai slăbite, economia americană este deosebit de vulnerabilă pentru că o mare parte a comerţului ei va fi afectată de măsuri de represalii", a arătat Christine Lagarde, directoarea generală a Fondului Monetar Internaţional (FMI) pe un blog, miercuri, în perspectiva reuniunii G20 de la sfârşitul săptămânii, de la Buenos Aires. "Şi o reducere a PIB nu va fi singurul cost", avertizează ea, potrivit Le Figaro, citat de Rador.

HotNews.roFoto: Hotnews

Până acum, conducătoarea instituţiei de la Washington repeta că un război comercial nu va avea decât perdanţi. La jumătatea lunii iunie, cu ocazia prezentării ultimei evaluări a economiei americane, ea se referise la conflictul hrănit de Statele Unite şi China, vorbind de o undă de şoc pentru primele două puteri mondiale. Maurice Obstfeld, economistul şef al FMI, s-a arătat mai pesimist luni, estimând că tensiunile comerciale reprezintă "cea mai mare ameninţare pe termen scurt pentru creşterea mondială", cu ocazia publicării prognozei actualizate privind creşterea mondială.

Preşedintele american, Donald Trump, a făcut în ultimele luni un viraj hotărât protecţionist, impunând în toate direcţiile taxe vamale pe mărfuri în valoare de zeci de miliarde de dolari, chinezeşti în special. Principalii parteneri comerciali ai Statelor Unite, printre care Canada, China, Uniunea Europeană şi Mexicul, au răspuns anunţând taxe vamale pe mărfuri americane în valoare de zeci de miliarde. FMI a estimat că PIB mondial ar putea scădea cu 0,5% până în 2020, adică cu peste 400 de miliarde de dolari.

Vârf al creşterii?

Dacă prognoza de creştere pentru economia planetei a fost menţinută la 3,9% pentru acest an şi pentru anul viitor, "acesta ar putea fi un vârf", estimează Christine Lagarde. "Creşterea a început deja să încetinească în zona euro, în Japonia şi în Regatul Unit", notează ea, subliniind, pe de altă parte, că efectele pozitive ale reformei fiscale asupra economiei americane, adoptată la sfârşitul lui 2017, se vor estompa. "La modul general, efectele negative sunt mai importante pentru economia americană decât pentru celelalte economii", rezumă economiştii FMI în "nota lor de supraveghere" care prezintă cele patru scenarii.

Căci, explică ei, celelalte economii şi-ar putea reorganiza fluxurile comerciale între ele, excluzând Statele Unite atunci când Washingtonul va fi epicentrul represaliilor. Primul scenariu ia în calcul taxele vamale americane deja puse în practică: 25% pe importurile de oţel, 10% pe cele de aluminiu (din martie), 25% pe importuri chinezeşti de 50 de miliarde de dolari şi represalii contra mărfurilor americane (aplicate în iulie). Al doilea scenariu adaugă 10% taxe americane suplimentare pe importuri chinezeşti adiţionale de 200 de miliarde de dolari, intenţionate a fi aplicate în septembrie.

Al treilea scenariu include 25% taxe vamale americane pe importurile de automobile şi eventualele represalii care ar putea interveni la sfârşitul verii sau la toamnă. Ultimul scenariu include, în plus, alte componente ca deteriorarea încrederii combinate cu o scădere a investiţiilor în sectorul industriei prelucrătoare în special.

Instituţia subliniază că în primele trei ipoteze Statele Unite s-ar putea confrunta cu represalii din toate părţile, în vreme ce celelalte economii şi-ar putea reorganiza fluxurile comerciale ocolind Statele Unite.

În ultimul scenariu, cel mai pesimist, printre economiile afectate, PIB american ar putea fi afectat cu până la 0,8% în primul an, urmat de cel din Asia emergentă (-0,7%), din america Latină şi din Japonia (-0,6%). Franţa şi restul lumii ar putea pierde circa 0,3%. Pe blogul său, Christine Lagarde scoate în evidenţă o altă problemă aflată la orizont, repercusiunile asupra ţărilor emergente. Între mai şi iunie, 14 miliarde de dolari au fost retraşi de pe pieţe, ducând la creşteri ale dobânzilor decise de către băncile centrale.