Cazul agenţilor ruşi şi expulzarea lor din Grecia nu sunt lucruri care privesc doar Grecia. Poate că intervenţiile ruseşti ar fi trebuit să preocupe serios cu mult mai devreme nu numai Grecia, ci şi Cipru, care în multe situaţii, şi nu întotdeauna pe nedrept, este caracterizat de partenerii UE drept un protectorat rusesc. "Mâna" rusă în Cipru este în unele cazuri atât de făţişă încât creează impresia unei supuneri din proprie iniţiativă, când sub pretextul ortodoxiei, când sub pretextul cică al unor "poziţii de autoritate îndelungate" ale Moscovei în dosarul cipriot, când sub forma profeţiilor legate de "poporul blond" (care prezintă Rusia drept o variantă salvatoare pentru Grecia şi Cipru n.trad.). Dacă am aduna doar câteva piese ale puzzle-ului, am avea de ce să ne îngrijorăm, cel puţin, scrie ziarul cipriot Politis, citat de Rador.
Nu-mi deranjaţi Moscova
Cel mai recent, dar şi edificator exemplu de intervenţie rusă în Cipru este cazul procurorului Eleni Loizidou. Ambasada rusă i-a decernat distincţii, recunoscându-i activitatea, în timp ce ea însăşi nu a avut nicio problemă în a-şi face publice pe reţelele de socializare fotografii şi filmuleţe din călătoriile sale la Moscova şi din plimbările sale alături de procurori ruşi. Email-urile ei (prin care ar fi oferit unor oficiali ruşi diverse informaţii legate de cauze în desfăşurare în Cipru n.trad.) scurse în presă prin intermediul unui site rusesc, chiar dacă într-o ţară serioasă ar fi trebuit să producă preocupare pentru conţinutul lor, au fost considerate, atât de către şeful ei, procurorul general, cât şi de guvern drept "date personale" şi au dus la o vânătoare de vrăjitoare împotriva ziariştilor (care au fost ameninţaţi cu acţiuni în instanţă dacă vor publica aceste email-uri n.trad).
În paralel, au scăzut şi mai mult prestigiul Ministerului Public, oricum decredibilizat, prin acceptarea justificării referitoare la aruncarea computerului său de serviciu la gunoi într-o ţară străină (procurorul în cauză ar fi pretins că datele i-ar fi fost interceptate datele din laptopul de serviciu pe care l-ar fi abandonat în străinătate n.trad.).
Însă în străinătate, incidentul nu a trecut deloc neobservat, fiind perceput drept încă o dovadă a controlului exercitat de ruşi asupra aparatului cipriot de stat, şi mai ales în zona sensibilă a Ministerului Public. Extrădarea unor cetăţeni ruşi urmăriţi în mod evident din motive politice, chiar şi când era vorba de refugiaţi politici sau solicitanţi de azil recunoscuţi, nu are de-a face doar cu un procuror, ci cu întregul mecanism al justiţiei. Din cauza ordonanţei judecătoreşti care i-a pus căluşul în gură, ziarul nostru nu poate vorbi despre conţinutul email-urilor lui Eleni Loizidou, care avea chiar ambiţia de a deveni judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În aşteptarea judecării apelului intentat de ziarul nostru şi care este în suspensie de mai multe luni la Curtea Supremă, închiderea cazului a devenit mai degrabă o prioritate pentru cei care simt că vor fi expuşi de dezvăluiri suplimentare.
Parlamentul cipriot precum Duma
Ciprul este singura ţară UE aflată sub semiocupaţie şi ar fi putut valorifica sancţiunile impuse Rusiei pentru anexarea ilegală a Crimeii şi pentru intervenţia ei în estul Ucrainei. În loc de asta însă, majoritatea Parlamentului cipriot a ales să "albească" Moscova şi mai ales într-un mod în care numai un parlament rusesc local sau Duma Federală ar fi putut să o facă. A aprobat o rezoluţie prin care se declara împotriva impunerii de sancţiuni Rusiei şi a îndemnat guvernul să acţioneze în această direcţie. Rezoluţia adoptată de majoritatea Parlamentului a invocat dificultatea ca Ciprul să-şi exporte produsele în Rusia, dar şi restricţiile impuse "unor prieteni îndelungaţi ai Ciprului". Chiar şi Alerta Democratică (DISY-partid de centru-dreapta, aflat la guvernare în Cipru n.trad.) care s-a abţinut, s-a arătat elogios lăsând să se înţeleagă că dacă nu ar fi fost partid de guvernământ ar fi votat rezoluţia. Şi acest fapt a fost înregistrat de partenerii noştri din UE.
În paralel, în timp ce erau în vigoare sancţiunile împotriva Rusiei pentru anexarea unui teritoriu al altei ţări, trei şefi de partide cipriote au vizitat Crimeea la invitaţia Moscovei. Aceste vizite au determinat Ucraina să includă numele secretarului general al AKEL, Andros Kyprianou, al preşedintelui Solidarităţii, Eleni Theocharous, şi al preşedintelui Alianţei Cetăţenilor, Georgios Lillikas, în stop list.
Pitorescul Milonov
Cazul deputatului rus de la Sankt Petersburg, Vitali Milonov, care face parte din partidul Noua Rusie al lui Vladimir Putin, este încă un exemplu al uşurinţei cu care conducerea politică cipriotă tratează problemele legate de Rusia. Deputatul respectiv, care se îmbracă cu haine preoţeşti, s-a prezentat drept membru al inexistentei "Asociaţii Ruso-Cipriote pentru Cultură, Ortodoxie şi Mediul de Afaceri" şi a avut contacte în Cipru cu Preşedintele Republicii şi cu şefii de partide. "Asociaţia" a făcut un referendum pe internet şi a cerut invitarea unor forţe ruseşti speciale în Cipru pentru a apăra şi a proteja!
Cine este însă Milonov? Nimeni nu a făcut efortul unei simple căutări pe internet înainte de a deschide uşile Palatului Prezidenţial şi ale birourilor partidelor. Este promotorul legii împotriva homosexualilor în Rusia, a cerut arestarea Madonei şi a lui Lady Gaga şi a propus să-i fie interzis directorului Apple să viziteze Rusia pentru că ar putea aduce SIDA, Ebola sau sifilis pentru că declarase că este homosexual! A fost de asemenea iniţiatorul interdicţiei participării homosexualilor sportivi la Jocurile Olimpice de la Soci.
Printre "reuşitele" lui se mai numără proiectul de lege pentru interzicerea narghilelei, propunerea de creare a unei poliţii pentru morala religioasă, a propus retragerea Rusiei de la Eurovision şi să înceteze transmisia canalului de muzică MTV. /../ Preşedintele Putin l-a medaliat pentru proiectul său de lege împotriva homosexualilor, provocând reacţii ale unor organizaţii internaţionale pentru drepturile omului.
Şi al tuturor Rusiilor
Fără comentarii nu poate rămâne nici activitatea mitropolitului Isaia de Tamassos, care lasă impresia că se simte inconfortabil ca episcop al Bisericii Ciprului şi ar dori, eventual, să ţină de Patriarhia Moscovei. Nu se poate explica altfel de ce poartă veşminte preoţeşti ruseşti (camilafca albă) şi face litanii la icoanele ţarilor sanctificaţi de Patriarhul Moscovei, fără ca această sanctificare să fi fost acceptată de Patriarhia Ecumenică. Desigur, toate acestea se întâmplă într-o biserică în stil rusesc construită de un milionar rus care "a fost pictat" pe pereţii bisericii alături de familia sa şi de mitropolitul Isaia!
Şi partid rusesc
Naturalizările masive de oligarhi ruşi şi comunitatea rusă în creştere numeric de la Limassol au creat condiţiile pentru o intervenţie directă în treburile politice prin crearea unui partid. Alexei Voloboev este preşedintele partidului "Eu, Cetăţeanul".
Voloboev a obţinut cetăţenia cipriotă după investiţii în valoare de 15 milioane realizate în insulă. Haircut-ul impus depozitelor bancare în 2013 l-a înfuriat pe omul de afaceri rus. Într-o asemenea măsură încât a declarat la data de 23 martie 2013 pentru New York Times că ar vrea să vândă tot şi să se mute la Londra. Totuşi el nu pierduse bani pentru că apare în diverse publicaţii că şi-a transferat banii în afara Ciprului cu câteva luni înainte de haircut.
Purtătorul de cuvânt al partidului, Dimitris Michalokakos, în declaraţiile sale (întrucât Voloboev nu vorbeşte greceşte) a precizat că "este timpul ca lumea să înţeleagă faptul că harta demografică a Ciprului se schimbă şi că există şi o problemă a minorităţii ruseşti". În sfârşit, trebuie semnalată funcţionarea a două posturi de radio în limba rusă cu acoperire pancipriotă, care însă nu sunt controlate de Autoritatea pentru Radio-Televiziune, ca alte posturi, pentru că nu există funcţionari care să cunoască limba rusă. De asemenea, se află în desfăşurarea procedura de înfiinţare şi a unui post de televiziune pancipriot. Adevărul este că ruşii se simt deja în Cipru... ca la ei acasă.
2
7
