Deși lucrează în România, Ionuț a decis să-și mute activitatea în Estonia, din cauza administrației fiscale netehnologizate. Toată interacțiunea cu fiscul estonian o va face exclusiv online, lucru care nu îi va consuma la fel de mult timp ca în România.
El are 40 de ani, a lucrat mulți ani în IT pentru câteva multinaționale, iar de câțiva ani a început să muncească pe cont propriu. Este asociat în mai multe proiecte, lucrează și „pro-bono”, fiind de fapt un fel de freelancer.
A văzut că în IT, dacă lucrezi pe cont propriu, veniturile nu sunt constante, fiind perioade în care nu există proiecte. Există și situații în care proiectele nu produc bani, iar în timpul acesta trebuie să învețe pentru a se ține la curent cu tehnologia.
Interacțiunile cu Fiscul românesc slab tehnologizat i-au adus neplăceri. La începutul anului a primit o decizie referitoare la "obligații financiare accesorii" în valoare de câteva sute de lei, cu termen legal de plată scurt. Pentru că lucrează în IT și nu are încredere în sistemul online al ANAF-ului, a ales să plătească respectiva sumă direct la ghișeul trezoreriei, în câteva zile de la primirea acesteia.
Câteva luni mai târziu a primit prin poștă titlul executoriu, "întrucât a expirat scadența/termenul de plată", referitor al suma plătită deja. A fost nevoit să aducă dovada plății și chitanța emisă atunci când a plătit.
Acesta a fost „picătura care a umplut paharul”, moment în care s-a gândit să își mute orice activitate productivă din România. Își dorește un regim fiscal în care să plătească taxe doar atunci când câștigă bani și un regim administrativ în care interacțiune cu statul să nu consume inutil resurse, precum bani, timp și sănătate.
În acest sens, a decis să se mute virtual cu activitatea în Estonia, deși desfășoară activitatea pe teritoriul României. El privește o mutare de genul ăsta ca pe o evoluție, nu ca pe o decizie de moment, având în vedere faptul că în momentul în care se mută virtual, îsi sacrifică o parte din relațiile pe care le-ai stabilit, dar este încrezător că își creează altele. Asta pentru că multora li se pre ciudat faptul că lucrează în România, dar are rezidența fiscală în Estonia.
A ales acea țară pentru că interacțiunea cu administrația este foarte ușoară și poate fi desfășurată exclusiv online, iar o companie plătește taxe doar pe profitul extras sub formă de dividende.
Mai sunt și alte aspecte ale deciziei de mutare a activității în acea țară. Nu îi place direcția în care merge țara asta și nu mai are încredere în ea. Așa că decizia este și o formă de protest, respectiv preferă ca taxele sale să sprijine o țară care a rupt legătura cu trecutul și care a înțeles cât de important este să își reformeze “pe bune” administrația.
Nu și-ar muta activitatea înapoi pentru că din punctul său de vedere suntem "beyond the point of no return". El îi va sfătui pe toți românii cu care lucrează să ia această decizie.
Povestea prezentată este inspirată dintr-un caz real, iar ca el sunt din ce în ce mai mulți. Sistemul IT al Fiscului este de nesuportat pentru cei care lucrează în tehnologie. Cu alte cuvinte, este frustrant pentru cineva care are de-a face cu tehnologia în fiecare moment al muncii să interacționeze cu un sistem vechi care pică frecvent. Faptul că Fiscul cere documente și dovezi de păți de care dispune deja, nu face decât să consume timpul contribuabililor onești care nu vor decât să își facă treaba.
Un sondaj realizat printre cititorii HotNews.ro, la care au răspuns circa 500 de persoane, arată că cele mai frecvente probleme cu care se confruntă aceștia sunt bazele de date ale ANAF, care nu sunt integrate (30% din voturi). Pe locul al doilea în topul nemulțumirilor, cu 22%, este faptul că Fiscul cere ce are deja. 16% au apărut la ANAF cu restanțe inexistente, 13% s-au confruntat cu procesarea grea a documentelor, 10% cu formulare online depuse offline, iar 9% cu altele.
19
13
