Marţi seară, au debarcat la Pozzallo, în Sicilia, cei 519 migranţi - plus un cadavru - care, timp de două zile, au fost plimbaţi între nordul şi sudul Maltei, în timp ce aştepuat ca navei "Ubaldo Diciotti" să i se permită acostarea într-un port italian. Comunicatul Ministerului de Interne la sala operativă din Roma a ajuns miercuri dimineaţă, în timp ce primăria oraşului Pozzallo din provincia Ragusa a fost anunţată de Prefectură marţi în jurul orei 15:00, potrivit Il Giornale, citat de Rador.
"Abia după ce presa a transmis ştirea", a punctat primarul Roberto Ammatuna, plângându-se de o colaborare între instituţii care lasă de dorit. Marţi după-amiază, de nava Pazei de Coastă s-au apropiat câteva şalupe pentru a transporta pe continent circa 10 persoane care aveau nevoie de îngrijiri medicale urgente: printre ele erau şi câţiva copii, în timp ce la bord erau femei însărcinate. Nava "Diciotti" este aceeaşi navă care, miercurea trecută, a adus 932 de naufragiaţi la Catania şi care, apoi, a încărcat la bord peste 400 de migranţi din diferite ambarcaţiuni care i-au salvat şi alţi 42 de pe nava americană "Trenton", care a trebuit să abandoneze 12 morţi în mare, acum o săptămână.
Marţi, Paza de Coastă libiană a salvat alţi 115 naufragiaţi la 8 mile la nord de Melilla, la vest de Tripoli: opt dintre ei, însă, şi-au pierdut viaţa. În privinţa problemei debarcărilor a vorbit, marţi, Danilo Toninelli, care în timpul unei vizite la Paza de Coastă s-a declarat sceptic asupra faptului că o consolidare a Frontex (Agenţia Europeană a Pazei de Frontieră şi de Coastă) ar putea aduce îmbunătăţiri cu privire la împărţire.
"Frontiera apărată de Frontex trebuie să fie cea a coastei libiene, trebuie mutată pe continent, pentru că obiectivul politic este de a nu permite plecarea navelor morţii", a spus ministrul Infrastructurii şi Transporturilor. Între timp, Ministerul italian de Interne a făcut publice datele actualizate cu privire la solicitările de azil: în mai puţin de zece ani - din 21 aprilie 2005 până în 15 iunie 2018 - au fost înregistrate 610.808.
Acestea au fost urmate de 476.993 de decizii adoptate comisia specială: 36.588 (egal cu 7%) pentru statutul de refugiat, 61.866 (13%) pentru protecţie subsidiară, 123.654 (26%) pentru protecţie umanitară. Procentul cererilor respinse (254.885) este de 54%, în timp ce sunt încă multe de examinat. Este interesantă confruntarea între aceste prime cinci luni şi jumătate din 2018 şi datele din 2017.
Se confirmă o tendinţă de înjumătăţire a cererilor (31.367 faţă de 130.119 prezentate anul trecut), în timp ce cresc negările sau oricum cazurile în care cererile nu au fost acceptate din cauza indisponibilităţii momentului: au fost 57% acum un an, acum suntem la 61%. Confirmată şi aici o tendinţă uşoară de creştere, chiar dacă trebuie subliniat că în caz de negare, procentul de recurs este de 99%.
În ceea ce privesc cererile primite, la un total de 44.233 decizii (+19,51% faţă de 2017), majoritatea au privit permisele umanitare, faţă de un 7% de recunoaşteri ale statutului de refugiat şi de un 4% de protecţie subsidiară. "Este fundamental să facem să devină eficiente şi rapide procedurile de examinare, în special pentru protejarea tuturor celor care au cu adevărat drept de azil şi să reînceapă o nouă viaţă", a spus Matteo Salvini la o întâlnire cu preşedinţii Comisiilor teritoriale
