Miercuri, cotația medie calculată de BNR pentru ROBOR 3M, a fost de 2.93%, bancherii consultați de HotNews.ro spunând că e posibil să asistăm până la finele acestui an la trecerea pragului de 3%. Dealtfel, într-un discurs recent ținut la Constanța, Guvernatorul BNR a admis că după creşterea cu aproape 200 de puncte de bază a ratelor dobânzilor pe piaţa monetară interbancară (o evoluţie normală având în vedere diferenţialul de inflaţie), este probabil înţeleaptă o abordare mai prudentă de acum înainte. Cu alte cuvinte, politica monetară se va întări în continuare, dar într-un ritm mai lent decât până acum. În asemenea condiții, e de așteptat ca și ROBOR să urce.

Mugur Isarescu, Guvernatorul BNRFoto: Agerpres

Ce e Robor?

ROBOR- este rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele în lei. Această se stabilește zilnic de BNR, ca medie aritmetica a cotațiilor practicate de băncile selectate de BNR.

În fiecare zi la oră 11:00 băncile care fac parte din grupul celor care afișează prețuri pentru ROBID –ROBOR își pun prețurile în pagină. Timp de 15 minute aceste prețuri nu pot fi schimbate. Concret fiecare bancă arată la ce preț cumpără și la ce preț vinde lichiditate pentru fiecare scadență: o zi, o săptămână , 6 luni etc.

• ROBID arată prețul la care banca vrea să cumpere lichiditate și ROBOR arată prețul la care banca vrea să ofere lichiditate. Tranzacțiile la ROBID-ROBOR se fac în 5 milioane de RON, sumele nu sunt foarte mari relativ la adâncimea pieței. Scopul acestui benchmark este acela da a reda imagina REALĂ asupra situației pieței interbancare și de a oferi un benchmark pentru prețul lichidității în RON la diferite scadențe.

• Astfel, dacă o bancă nu vrea să ofere lichiditate pune un preț mare ROBOR ridicat iar dacă o bancă vrea să atragă lichiditate pune un preț mare ROBID. În situații de criză de lichditate observăm o creștere a ROBID ROBOR. Dacă o bancă nu vrea să atragă lichiditate pune un ROBID mai mic iar dacă vrea să ofere lichiditate un ROBOR în scăderâ. (explicații date de Florin Cîțu)

Ce a spus Isărescu, la Constanța:

• În ceea ce mă priveşte, eu văd normalizarea ca însemnând revenirea, în cele din urmă, la valori pozitive ale ratelor reale ale dobânzilor. Mă îndoiesc, totuşi, că acesta va fi un proces rapid. În cazul României, paşii parcurşi până acum în sensul normalizării politicii monetare – BNR a ridicat de trei ori rata dobânzii de politică monetară în acest an, după îngustarea coridorului format de ratele dobânzilor la facilităţile permanente spre finele anului 2017 – au fost favorizaţi de două elemente pozitive în evoluţia sectorului bancar.

• Totuşi, un avans prea rapid ar fi riscant. În cazul BCE, deşi a început deja procesul de reducere a volumului de achiziţii de active financiare, este puţin probabil ca o mişcare în sus a ratei dobânzii-cheie să aibă loc curând. Nici în cazul unor ţări din grupul obişnuit de referinţă, precum Polonia şi Ungaria, condiţiile macroeconomice interne, cu niveluri ale inflaţiei curente şi proiectate plasate sub ţintă, nu par să justifice începerea unui ciclu de întărire a politicii monetare în acest an. Atât timp cât ratele reale ale dobânzilor rămân negative în toată Europa, un diferenţial de dobândă prea mare faţă de celelalte bănci centrale din regiune ar antrena presiuni excesive în sensul aprecierii leului, care – deşi cu efecte favorabile în planul inflaţiei – nu ar fi o evoluţie dezirabilă, dată fiind accentuarea dezechilibrului extern.

• Prin urmare, identificarea dimensiunii adecvate a diferenţialului de dobândă este esenţială – după întărirea substanţială care a avut loc începând cu luna septembrie 2017, concretizată în creşterea cu aproape 200 de puncte de bază a ratelor dobânzilor pe piaţa monetară interbancară (o evoluţie normală având în vedere diferenţialul de inflaţie), este probabil înţeleaptă o abordare mai prudentă de acum înainte. În consecinţă, acţiunile viitoare ale BNR vor depinde de modul în care se desfăşoară în Europa procesul de normalizare a politicii monetare. Întrebarea nu este „dacă” acest proces va avea loc, ci „când” (şi „cum”) se va produce. Va căpăta în cele din urmă viteză, iar impactul inversării politicii monetare a principalelor bănci centrale asupra economiilor emergente nu trebuie subestimat.

Ce spun bancherii despre evoluția viitoare a ROBOR

”Până în prezent, dacă calculăm media de la începutul anului, avem o cotație medie a ROBOR la 3 luni de 2.21-2.22. Pentru tot anul, modelele pe care le folosim estimează o medie de 3%, ceea ce înseamnă că în următoarele luni am putea asista la depășirea pragului de 3%. De asemenea, pentru cursul euro/leu estimăm o valoare medie anuală de 4.69 lei pentru un euro”, a explicat pentru HotNews.ro Andrei Rădulescu, economistul șef al Băncii Transilvania.

BRD vede un nivel de 2.85 % al ROBOR 3M la finele anului și un curs de 4.7 lei pentru un euro tot pentru finele anului, se arată în Raportul macroeconomic, ediția de primăvară, lansat de bancă .

”Nu văd nivelurile celor doi indicatori departe de cele actuale, respectiv pentru ROBOR 3M aș vedea un interval de 2,7%-3% pentru finele anului, iar pentru ROBOR 6M un interval de 2,9%-3,2%. Pentru trimestrul al III-lea valorile ar putea fi ușor mai mari, în funcție de țiparul sezonier al execuției bugetare, care ar putea avea efect asupra lichidității din piață interbancară, așa cum a fost cazul anul trecut. Este însă de așteptat că dacă BNR menține operațiunile de absorbție de lichiditate inițiate pe 16 aprilie, impactul acestor fluctuații ale lichidității să fie mult atenuate.

Cotația leului va depinde cred mult de contextul extern, în special de nivelul dobânzilor din zonă euro și de sentimentul investitorilor vis-à-vis de piețele așa-numit emergente, din care face parte și România. Din perspectivă locală, aș vedea că fundamentată o traiectorie de deprecierea a monedei naționale de circa 2% pe an, căreia i-ar corespunde un curs de circa 4,69 în septembrie și 4,73 în decembrie, însă factorii menționați mai sus pot determină deviații chiar semnificative de la această traiectorie. Faptul că avem acum un diferențial de dobânzi important față de monedele țărilor europene și faptul că BNR își menține flexibilitatea în ce privește operațiunile de gestiune a lichidității cred că sunt de natură a atenua astfel de deviații, conferind o stabilitate ceva mai mare a leului. Să priviți așadar nivelurile menționate mai sus mai degrabă că niște limite superioare ale cotației leu/euro”, a explicat pentru HotNews Horia Braun, economistul sef al BCR. Suntem in curs de revizuire, dar nu o sa fie pasi mari, a mai precizat acesta pentru HotNews.ro

• Ce înseamnă asta pentru rata ta?

In cazul împrumutaților cu venituri mici, o creștere cu 1 punct procentual a ROBOR, duce o îndatorare mai mare cu 10 puncte procentuale, potrivit calculelor BNR.

La o creștere cu 50 de puncte de baza a ROBOR ( de la 2.00% la 2.50% sau de la 2.50% la 3.00% a ROBOR), rata pe care banca ți-o va pretinde crește în medie cu 50 de lei. Și mai explicit: presupunem că ai luat un credit de 200.000 de lei pe 20 de ani. La un nivel al ROBOR de 2.5%, rata ta este de 1347,69 lei ( la o dobândă medie de Robor +marja de 2.75%. Dacă ROBOR urcă la 3% (iar marja băncii rămâne constantă, de 2.75%) rata ta va deveni 1404 lei. E drept, se modifică și suma totală plătibilă băncii. În rimul caz, vei returna băncii care te-a împrumutat cu 200.000 de lei, circa 323.445 de lei. În al doilea caz (ROBOR 3%, marja băncii 2.75%) vei returna băncii 337.000 lei.

Desigur, ca să evitați oscilațiile ROBOR, mai există și soluția sa vă ”mutați” creditul de pe dobândă variabilă, pe împrumut cu dobândă fixă. La început, ratele vor fi mai mari, dar pe întreaga durata a creditului veți fi mai câștigați! Prin urmare, soluția pare simplă: credit în lei, cu dobândă fixă! Gândiți pe termen mediu și lung, nu pe următoarele 3-4 luni!