Deputații din comisia pentru industrii nu au reușit să finalizeze marți dezbaterile pe Legea privind derularea operaţiunilor petroliere pe mare (offshore), discuțiile fiind amânate pentru luni (la nivel de raportori) și marți (pentru raportul final). Deputații nu au reușit să se pună de acord cu operatorii din Marea Neagră în legătură cu regimul fiscal. De asemenea, discuțiile s-au impotmolit la articolele legate de obligațiile ca operatorii să achiziționeze bunuri și servicii de la companii deținute în proporție de peste 25% de români și să aibă angajați cel puțin o pătrime români din numărul total de salariați.
Au mai rămas de discutat prevederile legate de regimul fiscal și este posibil ca acestea să facă obiectul unor negocieri aprinse. În forma aprobată de Senat se prevede că operatorii beneficiază, pe toată perioada derulării acordurilor petroliere, de nivelul de redevență actual. Aceasta este o formă agreată de producători.
Mai există însă o prevedere care ar putea stârni discuții aprinse. Aceasta arată că operatorii din Marea Neagră sunt exceptați de la OG 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor obținute ca urmare a dereglementării prețurilor la gaze și de la OG 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale.
În ceea ce privește obligațiile privind achiziționarea unor bunuri de la firme care au capital românesc și angajarea de cetățeni români, reprezentanții operatorilor spun că aceste articole încalcă Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, principiile pieței libere de energie și legislația achizițiilor. Operatorii susțin că oricum numărul angajaților români depășește chiar și 70% în unele cazuri, însă acest lucru nu poate fi o obligație introdusă în lege. La fel și în cazul contractelor cu firme care au peste 25% capital românesc. Președintele comisiei pentru industrii, Iulian Iancu, a spus că în situația în care aceste obligații nu pot fi introduse în lege, ar trebui să fie găsită o altă solutie. În opinia lui Iancu, o soluție ar fi introducerea lor în acordurile petroliere. La acest nivel au fost suspendate discuțiile.
Gheorghe Constantin, preşedintele Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagra (ACROPO), a declarat luni, cu ocazia unei conferințe pe teme energetice, că operatorii din Marea Neagră trebuie să lucreze cu firme româneşti, care, chiar dacă nu deţin în acest moment instalaţii de foraj la mare adâncime, poate le vor achiziţiona pe viitor.
"De ce acesta este un lucru rău? Ce este rău în a obliga sau a cere unui investitor să creeze forţă de muncă, să folosească mână de lucru românească? Acest lucru se practică în toată lumea, vă spun că am umblat în toată lumea şi peste tot e la fel. Fiecare stat încearcă să-şi protejeze forţa de lucru. De ce să vină altcineva când sunt atâţia oameni fără serviciu?", a declarat Gheorghe Constantin, citat de Agerpres.
Pe de altă parte, el a admis că nu există firme româneşti care să deţină utilajele de care au nevoie petroliştii din Marea Neagră, care să foreze la mare adâncime. Însă, dezvoltarea acestui sector poate determina companiile româneşti să achiziţioneze pe viitor astfel de utilaje, susține Constantin. Acesta a mai recunoscut că singura firmă care are instalații este Grup Servicii Petroliere. "Singurele instalaţii care sunt actualmente în posesia unei companii româneşti, Grup Servicii Petroliere, sunt instalaţii care sunt platforme jack-up, care pot fi folosite la o adâncime maximă a apei de 100 de metri. Deci ce este mai departe, din păcate, nu avem. (...) Dacă va începe această zonă să se dezvolte, aşa cum se preconizează, de la anul, pot apărea una-două companii româneşti care să investească în cumpărarea de platforme semi-submersibile sau nave de foraj", a spus Constantin Gheorghe.
Trebuie amintit că acesta a fost director în Grup Servicii Petroliere (GSP), controlat de omul de afaceri Gabriel Comănescu.
Legea privind operațiunile petroliere offshore a fost aprobată în octombrie 2017 de guvernul Tudose și apoi trimisă în Senat, prima cameră decizională. A fost aprobată de Senat în februarie 2018, fiind trimisă în Camera Deputaților. Ulterior, a trecut prin mai multe comisii din Camera Deputaților pentru avize, iar din aprilie se află în comisia pentru industrii, care trebuie să trimită raport pentru adoptarea în plen. La nivelul comisiei pentru industrii, au avut loc discuții între deputați și operatori departe de ochii publicului, ajungându-se cu negocierile până cu o săptămână înainte de vacanța parlamentară. De altfel, astfel de discuții ar fi avut loc chiar și cu Liviu Dragnea, în calitate de președinte al Camerei Deputaților. "Vă oferim acest material (n.r. legea cu amendamente) să faceţi dumneavoastră modificările pe care le consideraţi absolut obligatorii şi în spiritul celor discutate cu preşedintele Camerei. Ne revedem într-o şedinţă specială pentru a urgenta discuţia acestei legi, păstrând principiile asumate de comun acord la întâlnirea cu preşedintele Camerei", s-a adresat Iulian Iancu operatorilor, în ședința comisiei de săptămâna trecută.
Citește și:
0
1
